Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Prima oră de istorie, la clasa a IV-a C, de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna” din Oradea

Vineri, 13 septembrie,

Prima oră de istorie, la clasa a IV-a C, de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna” din Oradea

Prima oră de istorie s-a desfășurat la clasa a IV-a C, de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna" din Oradea, vineri, 13 septembrie 2024, oră la care învățătoarea Rodica Fechete l-a avut ca invitat pe colonelul, doctor în istorie, Constantin Moșincat.

După formalitățile de prezentare a invitatului, elevii l-au „asaltat" cu întrebări dintre cele mai diverse, întrebări pe care omul și le pune și la care caută argumente lămuritoare. Istoricul militar a lămurit câteva noțiuni necesare pentru a înțelege conținutul materiei ce urmează a fi studiată. Istoria este știința care se ocupă de viața din trecut și prezent a oamenilor, de traiul, munca și conviețuirea lor pașnică sau/și belicoasă.
Istoria reține cele mai importante evenimente, întâmplări și realizări din existența unei colectivități umane, realizări culturale, științifice, descoperiri tehnice sau/și viață spirituală. Istoria este știința care recompune, din fragmente, pe bază de dovezi arheologice, documente și înscrisuri sau mărturii orale, viața așa cum a fost, în spiritul adevărului.
Istoria este „învățătoarea vieții" pentru că ea se repetă pe spirala timpului, ducând trăsăturile cele mai semnificative de cultură și civilizație umană. Așa cum veți constata istoria ne răspunde la întrebările fundamentale: când, cine și ce a făcut. Ca orice „poveste", istoria are eroii săi, are conducători, care la noi, la români, s-au numit voievozi (Menumorut, care a avut cetatea sa la Biharia), domnitori (care s-au bătut pentru libertatea românilor cu turcii, rușii și habsburgii Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, Alexandru Ioan Cuza), regi (precum: Burebista, Decebal, Carol I și Ferdinand, ori în Europa: Carol cel Mare, Carol Quintul) sau împărați (ca Alexandru Macedon, Cezar, Traian, Aurelian, Maria Tereza, Napoleon), precum au fost și comandanți de oști (Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, Nicolae Bălcescu) și soldați (ca sergentul de la Plevna, ca Ecaterina Teodoroiu, de la Jiu și Mărășești sau ca sergentul Bivolaru de la Budapesta). Numele multora, datorită faptelor lor mărețe, au ajuns a fi trecute în cărțile de istorie, altele săpate în piatră, pe crucea de mormânt. Și voi trebuie să le știți, să le Respectați, să le venerați pentru că sunt ale strămoșilor. Aria de cuprindere foarte mare a împărțit obiectul de studiu al istoriei pe epoci istorice, arii de cuprindere universale, naționale, regionale, locale, pe teme de studiu: cultură și civilizație, artă, ocupații și meserii, tradiții și obiceiuri, evenimente etc.
Povestea cu Făt-Frumos și Hercule mie mi-a plăcut. Eu am ascultat Cenușăreasa și m-a impresionat, au intervenit în dialog cu istoricul colegii... O, dragi colegi (la o prima întâlnire, colonelul le-a cerut permisiunea de-a fi primit în clasa lor), vă înțeleg nedumerirea. Orice popor are nevoie și de basme și legende. Ceea ce voi mi-ați spus se încadrează în această categorie de basme și legende.
Istoria studiază faptele adevărate care pot fi demonstrate, dovedite din cel puțin două surse diferite. Ori, acele personaje de basm și legendă sunt unele imaginate de către niște scriitori, dar sunt povestioare, cu tâlc și morală, din care trebuie să distingem binele de rău. În acestea binele este cel care învinge până la urmă. În „povestirile" istorice veți învăța despre întâmplările adevărate produse din cele mai vechi timpuri, de când există dovezi, mărturii din care se poate recompune viața, ca într-un puzzle. Adică istoricul are menirea de a face din cioburi o oglindă care să reflecte viața, așa cum a fost, pentru care studiază documente din arhive, muzee, biblioteci și cercetează urmele rămase și conservate pe cruci și morminte, pe ziduri de cetăți și picturi de biserici.
Și lucrurile sunt simple. Hai să gândim împreună. Ați fost la muzeu? Și răspunsurile au curs: Eu am văzut dinozauri. Eu am văzut cuibarele păsărelelor, am fost la Roma și am văzut Columna. Eu am văzut o clădire veche în centru, am fost la Cetate... Pentru toate există o explicație. Fiecare are propria istorie. Dar voi știți cine sunteți, cine vă sunt strămoșii și ce au făcut ei?
Copiii au participat activ la oră, au mulțumit invitatului pentru lecția oferită, și să nu uite să o lege de Ziua Pompierilor, din 13 septembrie.
Pentru că istoria, pe care începeți să o studiați, să aibă un rezultat concret, vă propun ca noi, dragi colegi, să facem ca proiect colectiv: „Clasa a 4-a C de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna" - Trepte pentru viață".
(Sergiu M.)
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:45:06 Ora standard a Europei de Est