Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Meșteri vestiți..., precum și ucenici

Sâmbătă, la Târgul meșterilor populari de la Oradea

Meșteri vestiți..., precum și ucenici

Ieri (sâmbătă, 18 iulie 2009), în cea de-a doua zi a Târgului meșterilor populari, găzduit de parcul Nicolae Bălcescu din Oradea, ne-am întâlnit, deopotrivă, cu meșteri vestiți (din Maramureș, Bihor, Hunedoara, Alba, Vâlcea, Cluj, Harghita...) și cu urmași ai lor, după cum ne-am bucurat să cunoaștem și ucenici, precum și copii care s-au arătat dornici „să fure meseria” și să ducă mai departe tradiția și moștenirea...

 Pe Maria Zapca (din Săpânța), am găsit-o la războiul de țesut. Vestitul meșter maramureșan, prezent și la târguri organizate peste hotare, ne-a prezentat cergile, țolurile și țesăturile lucrate în război, costumele populare și trăistuțele, dar și furca și caierul de lână. De cealaltă parte a aleii, am dat cu ochii de Miron Petea (din comuna Tomești, sat Doboț, județul Hunedoara), cu oalele sale de sarmale și de Crișan Bocșe, din Leheceni (Bihor). „Anul acesta, am venit și cu fiul meu, Raul Bocșe, directorul Clubului Copiilor din Ștei, ține să ne explice meșterul din Leheceni, iar Raul a adus cu el și roata olarului...”. Pe scaunul olarului s-au perindat numeroși copii (Robert Dumitraș, de 11 ani, George Vicaș, de 6 ani...), curioși să vadă cum ia forme lutul în roata olarului. Dacă oale și urcioare am mai văzut prin târg, figurine din lut, reprezentând țărani neaoși în straiele lor, nu gășești decât la  Crișan Bocșe. Alături de Bârlea Pălăguță (din satul Mănăstire, comuna Giulești, județul Maramureș), ne-a atras atenția o fetiță foarte preocupată să realizeze o zgărdană. O fi nepoata femeii, ne-am zis noi, care ține să dea lecții orădenilor. Total greșit! Aflăm că fetița e orădeancă. O cheamă Ioana Pascu și este elevă la Liceul Teologic Greco-Catolic, în clasa a VII-a B. De ceva vreme, Ioana lucra cu multă dăruire să-i facă o zgărdană profesoarei sale de cor, Monica Antonia Nica. „Ioana e tare harnică, ține să ne asigure maramureșanca. Încă puțin și termină. Dacă observați, aceste zgărdane pe care le poartă fetele la gât au același model cu cel de pe cămășile populare. Fetițe ca Ioana am și eu, vreo 18 într-o clasă la Școala de Arte „Gheorghe Chivu” din Sighetul Marmației, pe care le învăț să facă costume populare. Pe lângă aceste zgărdane și costume populare, mai am păpuși și trăistuțe. Organizatorii Congresului Tineretului Catolic din România, care se va desfășura la Baia Mare între 22 și 26 iulie, mi-au cerut să le fac 2.500 de trăistuțe.” Mai aflăm apoi despre profesoara din fața noastră că în 2008 și 2007 a fost mesagerul României la târgurile din Aman (Iordania) și Viena (Austria).
 Crina Abrudan „s-a înființat, sâmbătă, la târg
 În timp ce o ascultam pe profesoara din Mănăstire povestind despre ieșirile sale peste hotare, ni s-a părut că auzim în spate o voce cunoscută. Facem o întoarcere de 180 de grade și pe cine credeți că vedem? Pe vedeta noastră bucureșteană de la Antena 1 – Crina Abrudan. Fiind însoțită și grăbită, nu am reușit decât un profil... în grup.
 Maria Eva Dumitraș (din Oradea) e meșter iscusit în împletit nuiele din răchită. Nicolae Muntean (din Cugir, județul Alba) și-a trimis la târg fiul și nora (Sebastian și Mariana Muntean). Cei doi tineri (în vârstă de 23 de ani) se mândresc cu faptul că reprezintă generația nouă preocupată să ducă mai departe tradiția. Sebi ne-a prezentat icoane pe sticlă și obiecte de cult din lemn (cruci și icoane pe lemn), iar Mariana, podoabe din finuo și ceramică.
 Profesorul de română Constantin Manoli (din Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea) e umblat prin lume, iar la cei 72 de ani încă dă lecții (recitându-l pe Eminescu, tradus în engleză). Cu ale sale blidare, candele, crucifixe, mini troițe, solnițe și furci de tors artizanale (în miniatură) a reprezentat România în nenumărate rânduri la Budapesta și Viena, iar mai nou la Bruxelles. Fiicele sunt în Londra și Canada. Chiar a ținut să ni le arate în poze, iar despre nepoata din Londra (Luisa Lăcătușu) avea să ne spună că e premiantă (deținătoare a două premii, la franceză și arta dramatică).
 „I-am dat poruncă să fie mai bun ca mine!”
 Pe orădeanul Sergiu Savin nu l-am mai găsit singur printre icoane și crucifixe, ci împreună cu ucenicul său, Ionuț Huluban. „I-am dat poruncă să fie mai bun ca mine. E tenace și talentat”, ne mărturisește maestrul. Gheorghe Iorga (din Horezu, Vâlcea) și-a trimis la târg ginerele (pe Bîscu Ion). Auzind cetera și zongora fraților Petreuș, lăsăm totul baltă și ne îndreptăm spre scenă. Florea Crișu („starostele” manifestărilor culturale de la târg) ne previne că Ștefan o să ne cânte și la „cimpoi” cu arcuș (în fapt, vioara lui Ștefan „gâdilată” măiestrit cânta ca un cimpoi). Revenind printre meșteri, ne apropiem de standul soților Stanca și Iordan Gușatu (din Băbeni - Vâlcea). „La noi găsiți obiecte din lemn de salcie pentru bucătărie: tăvi, solnițe, covată pentru frământat pita, pisălog pentru mujdei, găvane pentru salată”, ne explică dna Stanca.
 Nu departe de scenă, parcă la concurență cu frații Petreuș, l-am găsit cântând la vioară cu goarnă pe meșterul viorilor cu goarnă din Lazuri de Roșia, Flore Codoban. Anul acesta, meșterul a făurit circa 20 de viori, câteva comandate și vândute în Germania și Serbia. „Mă caută străinii pe internet, ne spune meșterul din Lazuri. De mai multe ori, am fost la Budapesta, iar în 2007, am făcut un film la Paris. Am ajuns cu vioara până în vârful turnului Eiffel. În octombrie, sunt invitat la Chicago.” Alături, soția meșterului  împachetează câteva ștergare, pe care Floare Codoban le-a lucrat de-a lungul anilor (o frumoasă îndeletnicire însușită de pe când avea 12 ani). Am trecut apoi pe la Ioan Oancea (din Budureasa – Bihor) cunoscut pentru vestitele lăzi cu zestre și locomotiva funcțională. Mathe Denes (din Corund - Harghita) și soția sa Carolina aveau expuse produse din ceramică tradiționale: vaze (uriașe), căni și oale, farfurii și supot de lumânări. Veturia Suciu (din Cojocna - Cluj) sta de vorbă cu maestrul Cornel Durgheu, cu care a făcut schimb de cărți de vizită. „Vă ofer și un îngeraș”. „Iar eu doresc să cumpăr două-trei lucrări pentru fiica mea din Toronto”. Aflăm astfel că fiica dlui prof. univ. dr. Cornel Durgheu, Serena Durgheu, pictor și doctor în istoria artei, se află la studii (postuniversitare) în Toronto. Nici Veturia Suciu nu e oricine pentru că deține diploma Academiei Artelor Tradiționale de la Sibiu. Dacă ștergare și costume populare naționale mai au și alții, îngerași din pănușele nu am mai văzut.
 Ultimul popas reportericesc l-am făcut la standul artiștilor plastici orădeni Mihaela Tătulescu și Radu Tîrnovean. Mihaela avea expuse eșarfe din mătasă naturală pictată și imprimată, iar Radu, cruci și icoane din lemn de esență de cireș și fag cu intarsie de alamă în fibra lemnului (o tehnică unicat), precum și iconițe cu potcoave originale, patinate, unele date cu foiță de aur.
 Târgul meșterilor populari poate fi vizitat și astăzi. Chiar merită să vă găsiți timp pentru o escapadă în parcul Nicolae Bălcescu. Veți avea ce vedea și cumpăra! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Meșteri vestiți..., precum și ucenici.
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 15:39:09 Ora standard a Europei de Est