Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
18 septembrie 2024

2.000 de lei pentru elevii cu media 10 la Evaluarea Națională 2024 și 5.000 de lei pentru cei cu medii maxime la BAC 2024 – proiect adoptat de Guvern / Sumele sunt aceleași din 2022

Proiectul care prevede ca elevii care au obținut media 10 la Evaluarea Națională 2024 să primească 2.000 de lei, iar cei cu medii maxime la examenul național de Bacalaureat 2024 – 5.000 de lei, este pe ordinea de zi în Guvern.
Este vorba despre proiectul de hotărâre privind acordarea de stimulente financiare absolvenților care au obținut media 10 la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, sesiunea 2024 și la examenul național de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2024.
Proiectul de Hotărâre de Guvern (HG) a fost adoptat în ședința de Guvern, miercuri, a anunțat ministra Educației, Ligia Deca, pe pagina sa de Facebook.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...


2 septembrie 2024

Toți inspectorii școlari generali din țară, convocați la Poiana Brașov de ministra Ligia Deca, la trei zile de consfătuiri, pe 4-6 septembrie – surse

Toți inspectorii școlari generali (ISG) din inspectoratele școlare sunt convocați pentru trei zile de consfătuiri la Poiana Brașov de ministra Ligia Deca, potrivit surselor Edupedu.ro.
Șefii inspectoratelor școlare județene (ISJ) și din Municipiul București (ISMB), numiți politic după Pixiada din luna august – despre care a scris aici pe larg Edupedu.ro, vor merge la Poiana Brașov pe 4-6 septembrie.


Mai mulți secretari de stat din Ministerul Educației și ministra Ligia Deca se vor întâlni cu inspectorii școlari generali în format fizic, mai arată sursele citate.

Potrivit surselor noastre, consfătuirile de 3 zile vor avea loc la Hotel Șoimul din Poiana Brașov.


Pentru inspectorii școlari generali adjuncți, întâlnirile cu oficiali din Ministerul Educației se vor organiza online, de pe 3 până după 20 septembrie, după graficul transmis în inspectoratele școlare.

Deca nu a mai organizat până acum astfel de întâlniri cu inspectorii școlari generali care să dureze mai mult de o zi.

Ligia Deca a mai organizat o conferință cu inspectorii școlari generali în format fizic și în anul școlar trecut, la București, în octombrie 2023.

Atunci, erau pe ordinea de zi bursele școlare, transportul elevilor, digitalizarea evaluărilor naționale și organizarea noilor direcții județene de învățământ preuniversitar (DJIP).
Edupedu.ro a scris la mijlocul lunii august că începe Pixiada, sezonul numirilor din pix ale inspectorilor și directorilor de școli: peste 2.500 de persoane au fost puse de politicieni sau reconfirmate în conducerile școlilor și ISJ-urilor.

Recent, Ligia Deca l-a schimbat din pix pe inspectorul școlar general PNL Cătălin Canciu cu Cici Bolovan, tot de la PNL, președinta organizației județene de femei a partidului.

Politizarea educației, la loc comanda. Ligia Deca a cedat presiunii partidelor și a șters de pe lista incompatibilităților pentru directorii și inspectorii școlari funcțiile de consilieri locali sau județeni, în proiectul legii învățământului preuniversitar
Concursul pentru șefia inspectoratelor școlare, profund politizate, nu se organizează nici în acest an. Ligia Deca: “Eu îmi doresc profesionalizarea managementului la nivelul inspectoratelor”, dar după adoptarea legilor
Consfătuirile naționale pe discipline școlare au loc online, în perioada 1-30 septembrie, potrivit unei adrese a Ministerului Educației...

Criza de lideri (în UE), de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” pe luna iulie

Criza de lideri (în UE), de Gheorghe Păun

,,Da, de la UE plec, pentru că la acest nivel lucrurile sunt clare și parcă în degradare fără scăpare - când văd ideile-deciziile-directivele prea ades grăbite, utopice, contraproductive (nu le mai iau în seamă și pe cele aberant progresiste, woke), de prea multe ori contrazise de realitate și tot de multe ori ajustate de contradirective ulterioare, am în fața ochilor un grup de liceeni care, aflați în săptămâna „școala altfel", s-au instalat în birourile de la Bruxelles și se întrec, amuzându-se, în a conduce Europa cea unită, întrecerea având un singur criteriu: care e decizia cea mai cool... Dar criza din titlu se resimte peste tot în lume, în particular, pe meleagurile noastre.

Atunci când apar și oameni de stat printre politicieni, personalități mai puternice, fie sunt repede anihilați de propaganda globalist-neomarxistă, de corporatocrație, de banul mondial, fie, dacă ajung la conducerea unor state, sunt taxați de dictatori și extremiști, iar dacă chiar contează geopolitic, sunt etichetați ca formând o „axă a răului", binele fiind, desigur, rezervat etichetatorilor.
Dacă ne gândim puțin, nici nu se poate altfel - vreau să spun, un om de stat, deci care vrea să facă ceva pentru țara lui, oricât de decent-autentic suveranist ar fi el, nu poate supraviețui în fața asaltului oengist, presiunii mass-mediei, atacurilor „agenților de influență" și „statului paralel", capcanelor justiției (avem exemple de la noi, dar auzim destule și dinspre alte meleaguri) - toate acestea cu supervizare/finanțare din afară, dacă nu controlează cât de cât toate subsistemele aferente ale statului, dacă nu devine un „autocrat", iar asta inevitabil împinge lucrurile spre marginea „statului de drept", a „democrației". Am pus ghilimele, pentru că, la fel ca „binele", „drepturile omului" și alte vorbe mari care pavează drumul spre brava lume nouă a lui Aldoux Huxley precum intențiile bune pavează iadul, statul de drept și democrația și-au pierdut conținutul, au devenit mantre-sloganuri ale propagandei, deci ale manipulării.
Asta, la nivel de șefi de state, unde dilema este clară. Ori progresiști activi, obedienți în fața „forței obscure", dar drastici în privința „supușilor" (cazuri-etalon: Canada, Noua Zeelandă, Franța...), cu toții încărcând lista pe care istoria de mâine o va considera rușinoasă, neștiind ce nume să dea vremurilor jenante de astăzi, ori „dictatori". Aceștia de pe urmă nu au deloc o soartă ușoară. Chiar „despoți luminați" de-ar fi, pe de o parte, în timp, puterea corupe, pe de alta, ei sunt, vorba unui proverb chinezesc, „călare pe tigru" și nu se pot da jos - măcar atâta vreme cât lumea e sub controlul corporatocrației și al instrumentelor acesteia.
Mai tristă este situația UE, care nici nu pare a fi în stare, obiectiv vorbind, să producă un lider cu reală personalitate, cu viziune, acționând în sensul „acelei Europe în care credem" - aluzie la Declarația de la Paris din 2017, ba chiar și la o recentă carte cu acest titlu. Ca peste tot, acționează mediocrizarea indusă de zgomot, digitalizare, consumerism, birocratizarea (subsistem care, peste tot, se autonomizează și este foarte greu să nu ajungă să lucreze pentru sine), politizarea, dusă până la „luptă" între partide, cu multele consecințe nefaste (cel puțin non-conlucrare, dacă nu chiar sabotare reciprocă, plus ciclurile electorale, care fragmentează, derutează, cultivă demagogia, degradează inclusiv bunele intenții), dar la nivelul UE se adaugă concurența între statele membre. Nu marile personalități, precum „părinții fondatori ai Europei Unite", candidează și eventual ajung la conducerea acesteia, ci reprezentanți ai unor partide, ai unor state, ai unor interese nu totdeauna transparente. Ca și în cazul statelor, și în cazul UE (și al altor organisme internaționale), la conducere ajung persoane negociate, agreate, beneficiare și ale unor concursuri de împrejurări, dar preponderent „cu mânere", dependente de eminențele cenușii din spatele scenei (păpușarii, persoane sau instituții) - banul și puterea, nelimitate ambele, fiind principalele preocupări ale acestor eminențe".
Am citat, firește, din editorialul domnului redactor-șef, domnul academician Gheorghe Păun.
Puteți citi și mai departe la adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro
Ce alte articole mai puteți lectura în numărul din iulie: Horia Bădescu: „Oile gândirii"; Georgel Rusu: Ne îndepărtăm de noi înşine? Mihaela Malea Stroe: Mere roşii, nostalgii, etichete; Tudor Nedelcea: Din nou despre Declaraţia de la Budapesta; Narcis Zărnescu: Mica Romă, între Biblia de la Blaj şi Proclamaţia lui Simion Bărnuţiu; Raia Rogac, Ion Constantin: Onisifor Ghibu, un revoluţionar ardelean basarabean; Aurelian Bădulescu: O nouă fotografie a lui Urmuz... dar și alte articole.
Vă mulțumim și pentru acest număr, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
(Ovidiu Dan)
Trimite email
vineri, 18 octombrie 2024, 06:54:35 Ora de vară a Europei de Est