Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Criza de lideri (în UE), de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” pe luna iulie

Criza de lideri (în UE), de Gheorghe Păun

,,Da, de la UE plec, pentru că la acest nivel lucrurile sunt clare și parcă în degradare fără scăpare - când văd ideile-deciziile-directivele prea ades grăbite, utopice, contraproductive (nu le mai iau în seamă și pe cele aberant progresiste, woke), de prea multe ori contrazise de realitate și tot de multe ori ajustate de contradirective ulterioare, am în fața ochilor un grup de liceeni care, aflați în săptămâna „școala altfel", s-au instalat în birourile de la Bruxelles și se întrec, amuzându-se, în a conduce Europa cea unită, întrecerea având un singur criteriu: care e decizia cea mai cool... Dar criza din titlu se resimte peste tot în lume, în particular, pe meleagurile noastre.

Atunci când apar și oameni de stat printre politicieni, personalități mai puternice, fie sunt repede anihilați de propaganda globalist-neomarxistă, de corporatocrație, de banul mondial, fie, dacă ajung la conducerea unor state, sunt taxați de dictatori și extremiști, iar dacă chiar contează geopolitic, sunt etichetați ca formând o „axă a răului", binele fiind, desigur, rezervat etichetatorilor.
Dacă ne gândim puțin, nici nu se poate altfel - vreau să spun, un om de stat, deci care vrea să facă ceva pentru țara lui, oricât de decent-autentic suveranist ar fi el, nu poate supraviețui în fața asaltului oengist, presiunii mass-mediei, atacurilor „agenților de influență" și „statului paralel", capcanelor justiției (avem exemple de la noi, dar auzim destule și dinspre alte meleaguri) - toate acestea cu supervizare/finanțare din afară, dacă nu controlează cât de cât toate subsistemele aferente ale statului, dacă nu devine un „autocrat", iar asta inevitabil împinge lucrurile spre marginea „statului de drept", a „democrației". Am pus ghilimele, pentru că, la fel ca „binele", „drepturile omului" și alte vorbe mari care pavează drumul spre brava lume nouă a lui Aldoux Huxley precum intențiile bune pavează iadul, statul de drept și democrația și-au pierdut conținutul, au devenit mantre-sloganuri ale propagandei, deci ale manipulării.
Asta, la nivel de șefi de state, unde dilema este clară. Ori progresiști activi, obedienți în fața „forței obscure", dar drastici în privința „supușilor" (cazuri-etalon: Canada, Noua Zeelandă, Franța...), cu toții încărcând lista pe care istoria de mâine o va considera rușinoasă, neștiind ce nume să dea vremurilor jenante de astăzi, ori „dictatori". Aceștia de pe urmă nu au deloc o soartă ușoară. Chiar „despoți luminați" de-ar fi, pe de o parte, în timp, puterea corupe, pe de alta, ei sunt, vorba unui proverb chinezesc, „călare pe tigru" și nu se pot da jos - măcar atâta vreme cât lumea e sub controlul corporatocrației și al instrumentelor acesteia.
Mai tristă este situația UE, care nici nu pare a fi în stare, obiectiv vorbind, să producă un lider cu reală personalitate, cu viziune, acționând în sensul „acelei Europe în care credem" - aluzie la Declarația de la Paris din 2017, ba chiar și la o recentă carte cu acest titlu. Ca peste tot, acționează mediocrizarea indusă de zgomot, digitalizare, consumerism, birocratizarea (subsistem care, peste tot, se autonomizează și este foarte greu să nu ajungă să lucreze pentru sine), politizarea, dusă până la „luptă" între partide, cu multele consecințe nefaste (cel puțin non-conlucrare, dacă nu chiar sabotare reciprocă, plus ciclurile electorale, care fragmentează, derutează, cultivă demagogia, degradează inclusiv bunele intenții), dar la nivelul UE se adaugă concurența între statele membre. Nu marile personalități, precum „părinții fondatori ai Europei Unite", candidează și eventual ajung la conducerea acesteia, ci reprezentanți ai unor partide, ai unor state, ai unor interese nu totdeauna transparente. Ca și în cazul statelor, și în cazul UE (și al altor organisme internaționale), la conducere ajung persoane negociate, agreate, beneficiare și ale unor concursuri de împrejurări, dar preponderent „cu mânere", dependente de eminențele cenușii din spatele scenei (păpușarii, persoane sau instituții) - banul și puterea, nelimitate ambele, fiind principalele preocupări ale acestor eminențe".
Am citat, firește, din editorialul domnului redactor-șef, domnul academician Gheorghe Păun.
Puteți citi și mai departe la adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro
Ce alte articole mai puteți lectura în numărul din iulie: Horia Bădescu: „Oile gândirii"; Georgel Rusu: Ne îndepărtăm de noi înşine? Mihaela Malea Stroe: Mere roşii, nostalgii, etichete; Tudor Nedelcea: Din nou despre Declaraţia de la Budapesta; Narcis Zărnescu: Mica Romă, între Biblia de la Blaj şi Proclamaţia lui Simion Bărnuţiu; Raia Rogac, Ion Constantin: Onisifor Ghibu, un revoluţionar ardelean basarabean; Aurelian Bădulescu: O nouă fotografie a lui Urmuz... dar și alte articole.
Vă mulțumim și pentru acest număr, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
(Ovidiu Dan)
Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:19:14 Ora standard a Europei de Est