Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Gheorghe Pituţ, omagiat de elevii și dascălii de la Liceul Vocaţional Pedagogic „Nicolae Bolcaş” din Beiuş

Poetul stelelor fixe

Gheorghe Pituţ, omagiat de elevii și dascălii de la Liceul Vocaţional Pedagogic „Nicolae Bolcaş” din Beiuş

Primăvara s-a născut poezia, primăvara ne întoarcem cu dor spre locurile copilăriei, spre satele înflorite alb ca spătoaiele purtate de maicile noastre duminica, primăvara ne amintim că lângă noi trăiește frumusețea.

An de an, elevii de la Liceul Vocațional Pedagogic „Nicolae Bolcaș" din Beiuș celebrează Poezia. În 31 martie, îl citesc pe Nichita Stănescu, iar în prima zi de aprilie îl omagiază pe Gheorghe Pituț. Citesc, participă la evenimente culturale, desenează, scriu, se întâlnesc cu personalități culturale locale, învață istoria locului și a oamenilor ce s-au ridicat din vatra Beiușului.
1 aprilie 2024, o zi caldă de primăvară, a fost ziua perfectă pentru ca elevii din două clase de liceu să se adune la bustul lui Gheorghe Pituț aflat în parcul central al Beiușului, să citească poezii, să vorbească despre poezie și despre magia prin care cuvintele obișnuite ajung pulbere de aur. Ei au aflat de la doamnele profesoare Veronica Popa și Sorina Purtan ce l-a făcut pe Gheorghe Pituț poet unic și inimitabil.
Cu toate că au trecut aproape 33 de ani de la mutarea poetului Gheorghe Pituţ (1 aprilie 1940, Săliște de Beiuș - 6 iunie 1991, București) lângă alte stele fixe ale poeziei româneşti, opera acestuia este încă puţin cunoscută şi nu e deloc greşit să afirmăm că Pituţ este un poet cu mult mai mare decât se ştie şi suntem convinşi că locul său în Istoria literaturii române este alături de alţi mari poeţi precum Nichita Stănescu, Ion Alexandru, Marin Sorescu.
Originar din fertilul, pentru literatură, Ardeal, poetul îşi va purta cu sine originile în îndepărtatul Bucureşti, unde-i răsărise steaua fixă. Vocaţia poetică i-a putut fi remarcată încă din copilărie încât, în adolescenţă, Pituţ va fi conştient că scrie versuri, iar la maturitate că scrie Poezie. Crescând în mijlocul naturii, în braţele dealurilor din satul natal Sălişte de Beiuş, natura i-a atins coarda sensibilităţii artistice înnăscute, moştenite într-o oarecare măsură de la părinţi, tatăl - olar, artist al pământului - fascinându-l şi, mai apoi, inspirându-l în poezia cu tentă biografică întâlnită în toate volumele sale.
Trecut prin şcoala înţelepciunii ţărăneşti, apoi prin cea a singurătăţii ascetice din pădurile Munţilor Bihorului va intra poet în cetatea Clujului şi apoi în cea a Bucureştilor, fiind repede apreciat de mari nume ale culturii româneşti precum: Dumitru Stăniloaie, Nichita Stănescu, Antonie Plămădeală, Constantin Noica sau Petre Ţuţea, care vor fi printre puţinii care-i vor pătrunde sensul poemelor care multora li se par inaccesibile.
Bunătatea, cumpătarea, chibzuinţa, conştiinţa morală, conştiinţa datoriei, abnegaţia şi altruismul său sunt câteva atribute pe care cei care l-au cunoscut le-au folosit în ceea ce-l priveşte pe omul şi pe poetul Gheorghe Pituţ: „Copil de Moromeţi ardeleni (...era...) un om simplu şi un om bun, un artist preocupat nu de odăjdiile rostirii, ci de adevăr" (Gheorghe Tomozei), „a fost un excepţional poet şi un mare om bun. O îndârjire structurală ce venea din fibra lui ardelenească era sublimată de înţelepciune, de o extraordinară compasiune şi înţelegere" (Cezar Baltag). „era un înţelept, avea darul rostirii arhetipale, a solomonarilor (Gheorghe Istrate).
Un sentiment prezent în opera şi viaţa poetului e simţul datoriei, moştenit de la părinţi: „Oricât de lungă ziua,/şaptezeci de ani - /părinţii înhămaţi la snopi/prin ariile unui veac întreg/îi văd cum pierd,/din ceas în ceas puterea,/dar umbra celui mai înalt copac/ din lume - Datoria/le răcoreşte fruntea ne-ntrerupt/cu cel dintâi/şi trist curaj/ pe podul plin de roade/al pământului." (Celălalt soare)
Familia era pentru Pituţ un lucru sfânt, relaţia poetului cu părinţii, fraţii, soţia şi copiii săi erau de dragoste creştinească apostolică: „Deasupra lumii eu îmi pun părinţii,/Iubita, puii albi şi sfinţii" (Când voi vorbiţi) şi „Acum îmi dau mai bine decât oricine seama/ce arhetip e tata şi ce durere mama,/ce-adânc izvor un frate, ce râu de lacrimi sora" (Grijă).
O relaţie asemănătoare cu cea din familie exista şi între poet şi prietenii săi pictori, scriitori, teologi, filosofi, alături de care îşi petrecea timpul la Casa Scriitorilor din Bucureşti şi împreună cu care forma o altfel de familie, spirituală.
Despre poeziile sale s-au scris şi se vor scrie încă pagini de critică însă din toate putem observa că Pituţ este poetul aflat la „poarta cetăţii" poeziei, la răscrucea dintre două medii, rural şi citadin, dintre două lumi. „Gheorghe Pituţ, poet de certă vocaţie, lasă despre sine frumoasa biografie a unui om de pădure, cu vorba rară şi cugetul aprig. Versurile sale sunt tăiate apăsat - inscripţii pe coajă de arbori. Suflul liric e prezent pretutindeni, fără acele obositoare interstiţii care apar mai întotdeauna când libertatea prozodică nu este o alegere fecundă ci o comoditate. Vitalităţii artistice îi răspunde temperamentul, mocnirea, acumularea surdă de energie menită unei eliberări decisive." (Mircea Martin - „Generaţie şi creaţie", Gheorghe Pituţ).
La Casa de Cultură a Municipiului Beiuș elevii au avut apoi ocazia să se întâlnească cu doamna Maria Vaida, cetățean de onoare al municipiului de pe Crișul Negru, critic și istoric literar, doctor în Ştiinţe Filologice al Universităţii „1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, care și-a dedicat teza de doctorat cu titlul „Gheorghe Pituţ sau Ochiul şi noaptea" poetului omagiat azi, teză publicată și ajunsă deja la o a doua ediție.
Și pentru ca sărbătoarea să fie deplină, în cadrul aceluiași eveniment, s-a desfășurat și lansarea la Beiuș a cărții doamnei Viorica Flintașu (sora poetului Gheorghe Pituț), interpretă de muzică populară și iubită purtătoare a tradițiilor din zona Beiușului în țară și în lume. Volumul „Cântecul dorului nesfârșit" este cartea unei vieți puse în slujba folclorului, a tradițiilor, a tot ceea ce mai are autentic zona Beiușului. Alături de elevii urcați pe scenă doamna Viorica Flintașu a cântat o priceasnă și doritorilor le-au fost oferite autografe, volumul și CD-uri cu muzica îndrăgitei interprete.
La eveniment au participat, de asemenea, avocatul și scriitorul Pașcu Balaci, și dânsul cetățean de onoare al Beiușului, poetul Dumitru Branc, directorul Editurii Aureo, Ștefan Avram, dar și interpretele de muzică populară Voichița Mihoc și Maria Sidea, care i-au încântat cu vocile lor pe toți cei prezenți.
Ne permitem, în încheiere, un răspuns la o întrebare din tinereţea poetului, omagiat azi la Beiuș „Există oare o cetate/unde să nu mai mor/ nicicând?" (Singur) Cu siguranţă că există, este cetatea inimilor noastre, a celor care calcă pe urmele poetului citindu-i şi recitindu-i opera, a celor ce îi cercetează obârşiile şi îi urmează steaua.
Veronica Popa
Foto. Ioan Curpaș

Trimite email
marți, 14 ianuarie 2025, 04:33:44 Ora standard a Europei de Est