Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Dragul de FMI..., de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, pe luna februarie

Dragul de FMI..., de Gheorghe Păun

,,Îmi amintesc de anii '90, cei ai tranziției dinspre „centralismul naționalist" către „capitalismul globalist, de piață liberă" (ghilimelele relativizează cât și ce e de relativizat...), îmi amintesc adesea cu detalii, de aceea mai nostalgic, dar și cu mai multă jenă. Presupun că, la fel ca mine, mulți alți contemporani încearcă aceleași sentimente. Amerindieni care nu mai văzuseră cai și armuri și care au crezut că pe cai, în armuri, au coborât zeii pe Pământ... - am mai folosit comparația asta.

Pe de o parte, se pornise, chiar dinainte de revoluția (mă rog...) din decembrie, formidabila mașinărie de spălat creiere (oricum prespălate de o parte din propaganda dinainte, cea de partid, la concurență cu cea a agenturilor), care ne spunea, ceas de ceas și pe toate „canalele", că suntem bicisnicii Europei, Occidentul este modelul și scăparea noastră, în particular, că industria e „un morman de fiare vechi", agricultura poluează, serviciile sunt înapoiate, educația învechită, ca și cultura, ca și..., pe de altă parte, dinspre Vest veneau și salvatorii. Investitori li se zicea, aureolați de solarele instituții FMI (oficial, Fondul Monetar International; a fost creat în 1945, în urma Conferinței monetare și financiare a Națiunilor Unite de la Bretton Woods, SUA, cu trei funcții principale: supraveghere, creditare și asistență tehnică - informații Wikipedia, dar sublinierea celor trei „funcții" îmi aparține) și BM (Banca Mondială) - ceva mai târziu li s-a adăugat, ba chiar le-a luat locul UE (Uniunea Europeană). Veneau, bine promovați în mass-media, comisii de experți FMI, cu promisiunea unor „acorduri stand-by" salvatoare, finanțate de BM, dar și cu „asistență tehnică", de fapt, cu condiții, precise și imperative: privatizați atâta la sută, începând cu anume întreprinderi, închideți cutare întreprinderi (poluatoare, nu-i așa?), vindeți pământ, resurse, servicii oricui și de oriunde ar veni cumpărătorul. „Terapie de șoc" se numea - mai mult șoc decât terapie... I-am ascultat, pentru că altfel Paradisul se îndepărta, NATO și UE nu mai stăteau de vorbă cu noi, altfel experții plecau - și chiar ar fi putut fi grav, pentru că ar fi plecat lăsând în urmă evaluări (confirmate sau deja anticipate de agențiile de rating, alt „ciomag" asociat cu FMI și BM, chiar dacă nu la vedere) care ne-ar fi făcut dificil/costisitor accesul la împrumuturi internaționale. În paralel, sindicatele, cu mercenari în fruntea lor, azi se spune asta liber la TV, lucrau din greu spre falimentarea întreprinderilor (și direct a țării - vezi mineriadele).
Un sabotaj/șantaj profesionist, la scară largă și nivel înalt, bine organizat și bine finanțat, dar și facilitat de, spuneam, naivitatea și nepriceperea noastră în materie de libertate și democrație, reală nepriceperea, cu naivitatea mult indusă de către echipele de propagandiști antiromânești ai FMI et comp., ai Occidentului „civilizat" și „civilizator". Facilitat și de calitatea scăzută, profesională și morală, a unora/multora dintre cei care „au negociat" cu FMI et comp.
Și așa am ajuns unde am ajuns. O țară vândută, prădată, derutată! Și extrem de greu de „recuperat" - de resuveranizat (chiar dacă aceasta este tendința, în Europa mai ales, dar și în lume).
Partea proastă, sursă de mirare și de jenă, este că toate acestea s-au întâmplat la vedere, „legal" (după ce am adoptat legi în favoarea prădătorilor; exemplu tipic: vânzarea de pământ și de alte resurse către străini), nu ne trebuia decât o brumă de luciditate, o brumă de demnitate să ne dumirim. Și deschidere de minte, pentru că existau deja persoane care înțelegeau ce se întâmplă și spuneau/scriau ceea ce înțelegeau. E adevărat, deloc popularizați, ba chiar dimpotrivă - oho!, cât de dimpotrivă"...
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei.
La adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro merită (trebuie..., musai) să-l parcurgeți până la capăt!
Ce mai putem lectura în acest număr de revistă, fie și numai răsfoind din cuprinsul ei: Horia Bădescu: Contractul social; Dan Anghelescu: Centenar MonicaLovinescu; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Valeriu Matei: Bătălia pentru Limba Lomână în Basarabia, 1986-1989; Vasile Vasile: Fundăţeanca, moşioara legendarului muzician Dinu Lipatti; Raia Rogac: Seniori ai culturii: Ion Hadârcă; Rodica Lăzărescu: Niculae Gheran în oglinda corespondenţei; Elis Râpeanu: Scriitorul­preot Gala Galaction; Nicolae Melinescu: Alianţe colaterale... și multe altele.
Vă mulțumim și pentru acest număr de revistă, distinse domnule academician Gheorghe Păun, dar și pentru toate revistele și volumele expediate pe adresa Bibliotecii Universității ,,Agora", în anul de grație 2023!
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:20:14 Ora standard a Europei de Est