Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Centenarul Constituției României Mari (1923 - 2023)

Expoziție la Oradea, de Ziua Oradiei

Centenarul Constituției României Mari (1923 - 2023)

Un exemplar original al Constituţiei de la 1923, din colecţia Muzeului Național Cotroceni (MNC), a ajuns la Oradea, acesta fiindu-i prezentat primarului Florin Birta de către directorul adjunct al muzeului, Sorin Mărgărit.

Exemplarul are tipărit pe prima pagină semnăturile membrilor guvernului liberal condus de Ion I. C. Brătianu, în calitate de preşedinte al Consiliului de Miniştri, alături de semnăturile preşedinţilor Adunării Deputaţilor şi Senatului şi cele ale raportorilor celor două Corpuri Legiuitoare.
Acesta va fi expus în cadrul expoziției „Centenarul Constituţiei României Mari (1923 - 2023), al cărei vernisaj va avea loc de Ziua Orașului (12 octombrie) fiind itinerată de Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din jud. Bihor, prin grija directorului executiv Angela Lupșea.
Exemplarul, legat în piele, şnuruit cu şnur tricolor, are imprimată cu auriu stema regală, încadrată într-un cerc decorat cu motive vegetale aurii. Expoziția va putea fi vizitată în Sala Mare a Primăriei Oradea, aflată la etajul 1, până pe 25 octombrie.
Centenarul Constituţiei României Mari (1923 - 2023)
Constituționalismul în România celebrează în anul 2023 un eveniment major: 100 de ani de la adoptarea Constituției României Mari. După Primul Război Mondial și realizarea Marii Uniri din 1918 se impunea cu necesitate elaborarea unei noi Constituții care să consfințească noile realități teritoriale și politice: introducerea votului universal și reforma agrară. Ca urmare, ca și Constituția din 1866, noua Constituție a reprezentat un pact între Rege și Parlament (Reprezentanța Națională).
Venirea la putere, în 1922, a Partidului Național Liberal, partid cu o bogată experiență în activitatea de guvernare, reprezenta pentru România Mare o perioadă de stabilitate. Ion I. C. Brătianu, președintele Partidului Național Liberal, beneficiind de încrederea regelui Ferdinand I, al cărui sfătuitor era, a luat hotărârea de a dizolva Parlamentul și prin decretul de convocare a Corpurilor Legiuitoare, a declarat constituante noile adunări alese. În urma unor dezbateri aprinse, pe marginea proiectului de Constituție, la 26 martie 1923, Adunarea Deputaților a votat Constituția cu 247 de voturi pentru, opt voturi împotrivă și două abțineri. La data de 27 martie 1923, Constituția a fost votată și de către Senat, cu 137 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri. După votul din Parlament, noua Constituție a fost promulgată prin Decretul regal nr. 1360 din 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial nr. 282, la 29 martie 1923.
În cadrul expoziţiei organizate de MNC, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României şi Biblioteca Centrală Universitară „Carol I sunt prezentate următoarele aspecte:
*Alegerea Adunărilor Naţionale Constituante conform Decretului Regal, a căror misiune principală era de a elabora şi adopta Constituţia României Mari;
*Mesajul Regelui Ferdinand I la deschiderea Adunărilor Naţionale Constituante - 28 noiembrie 1922
*Comisiile Constituţionale desemnate pentru a elabora proiectul noii Constituţii - aspect din activitatea lor (aprilie 1922 - ianuarie 1923);
*Proiectul de Constituţie dezbătut pe articole în secţiunile Senatului (ianuarie - februarie 1923);
*Opinii al Partidului Naţional Român cu privire la adoptarea noii Constituţii;
*Opinia Partidului Ţărănesc cu privire la adoptarea noii Constituţii;
*Dezbaterea Proiectului Constituţiei în cadrul Adunărilor Naţionale Constituante - punctul de vedere al PNL;
*Dezbaterea Proiectului Constituţiei - intervenţii din partea reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române; naturalizarea străinilor; discuţii finale (13 - 25 martie 1923);
*Dezbaterea pe articole a Proiectului de Constituţie în cadrul Comitetului Delagaţilor de Secţiuni din Adunarea Deputaţilor - 31 ianuarie - 1 martie 1923;
*Dezbaterea pe articole a Proiectului de Constituţie - intervenţii ale reprezentanţilor guvernului liberal şi ai opoziţiei.
*Depunerea Proiectului de Constituţie de către raportorul Senatului - C.G. Dissescu şi raportorul Adunării Deputaţilor - N.D. Chirculescu, în vederea dezbaterii Adunărilor Naţionale Constituante;
*Votarea, promulgarea şi publicarea Constituţiei de la 1923;
*Memorii ale asociaţiilor de femei privind acordarea de drepturi civile şi politice femeilor;
*Sancţionarea de către Regele Ferdinand a Constituţiei votată şi adoptată în cadrul Adunărilor Naţionale Constituante, 28 martie 1923;
Constituţia României Mari, deşi avea anumite limite, a condus la afirmarea şi consolidarea unui regim democratic-parlamentar, care a dat posibilitatea statului naţional unitar român să evolueze pe calea progresului social. Pe baza noii Constituţii, care a jucat rolul de instrument politico-juridic timp de un deceniu şi jumătate, România a făcut parte dintre statele europene cu un sistem politic de lungă tradiţie democratică.
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:32:08 Ora standard a Europei de Est