Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Urmuz și Eminescu, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna octombrie

Urmuz și Eminescu, de Gheorghe Păun

,,Presupun că vor exista cititori care vor fi contrariați de această alăturare cu tentă comparativă, dar mă grăbesc să precizez că intenția rândurilor de față este mai degrabă de a semnala o temă de cercetare și că între cei doi mari există mult mai numeroase legături, asemănări chiar, decât ne putem imagina la prima vedere. Evident, putem distinge un număr de paliere diferite ale discuției.

La modul exterior, neliterar, biografic - dar cu referiri psihologice, sociologice etc. - putem face o lungă listă de asemănări-corespondențe, unele cu adevărat semnificative. Nu intru în amănunte, întrevăd o teză de doctorat cu această temă...
Au trăit amândoi puțin, cam același număr de ani - ba chiar exact 40, dacă plasăm nașterea lui Eminescu în 1849, conform mențiunii din Psaltirea familiei. Au venit pe lume în familii cu mulți copii, cu o bună stare materială și bună educație. Nu au fost căsătoriți, au avut sau au fost bănuiți că au avut mai multe „amoruri", nu neapărat fericite. Amândoi au avut legături strânse cu teatrul, prieteni buni printre actori. Moartea amândurora comportă o doză de mister, în ambele cazuri sunt sugerate probleme de sănătate, depresii, ba chiar și posibile agresiuni.
Inteligență, curiozitate științifică și putere de muncă ieșite din comun. Caietele lui Eminescu ne stau dovadă, în cazul lui Urmuz, ne bazăm pe mărturiile familiei, mai ales pe cele ale sorei sale Eliza. Lada de aproximativ un metru cub, pusă în 1930 la dispoziția lui Sașa Pană, Geo Bogza și Ilarie Voronca de mama lui Urmuz, amintește de lada cu manuscrise eminesciene donată de Maiorescu în 1902 Bibliotecii Academiei Române. Probând puterea de muncă a lui Urmuz, ea conținea multe versiuni „trudite" ale manuscriselor, peste zece de multe ori, plus două caiete cu cugetări și, jumătate din volum, partituri ale unor compoziții muzicale - pierdute încă din anii 1930. Aș extrage de aici și aș sublinia cu deosebire respectul amândurora față de textul scris, respectul pentru limba română"...
V-am provocat doar, citând din editorialul ,,Urmuz și Eminescu", scris de distinsul academician Gheorghe Păun. Continuarea o aveți la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteți citi, printre altele, în acest număr de revistă: Horia Bădescu: Glose la fenomenologia barocului românesc; Ion Fercu: Nietzsche, sihastrul din noi; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Mihai Nadin: Maşina de scris şi libertatea de a gândi; Maria Vaida: Dimitrie Cantemir, 350­300; Rodica Lăzărescu: Niculae Gheran în oglinda corespondenţei; Ducu Gheorghiescu: Misteriosul doctor Ionescu­Buzău: Nicolae Melinescu: O misiune spre niciunde; Raia Rogac: De vorbă cu sculptorul Ion Zderciuc..., dar și multe altele.
Mulțumim, și pentru acest număr, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
(Ovidiu Dan)

Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:32:25 Ora standard a Europei de Est