Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Între locomotivă și IA, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, pe luna septembrie

Între locomotivă și IA, de Gheorghe Păun

,,Am văzut și prin mass-media, am întâlnit și în realitatea-reală persoane „optimiste" care, atunci când se vorbește despre pericolele care ne pândesc dinspre IA (inteligența artificială, abreviere folosită la paritate cu cea englezească, AI), răspund, cu un zâmbet cunoscător, că „așa a fost și atunci când au apărut locomotivele, sperioșii le-au asociat tot felul de pericole".

Sofism (in)voluntar, manifestare a observației din psihologie cum că râdem de ceea ce ne e teamă, lipsă de informare? Dacă „pesimistul este un optimist bine informat", putem spune și că „optimistul este un fricos care-și face curaj ignorând amenințările". Plus că s-ar putea răspunde, à la Lewis Carroll, imbatabil logic, că, din faptul că teama de locomotive nu s-a justificat, nu avem niciun temei să deducem că nici teama de IA nu se va materializa.
Dar, propun următoarea dublă și, sper, lămuritoare comparație: locomotive - urși, IA (digitalizare) - virusuri. Locomotiva îmi face rău numai dacă dau nas în nas cu ea, e adevărat, nu și dacă urc în tren (nu sufăr din cauza vitezei „inumane" - aici, temerile de acum vreo două secole s-au dovedit fanteziste). La fel pot păți cu urșii. I-am ales pentru că „sunt la modă" și pentru că țin de biologie. La fel ca virusurile - horribile dictu, Covidul ne stăruie în memorie. Virusurile nu se văd, ne invadează fără să le simțim, se înmulțesc în celulele noastre, nu prea avem cum să ne apărăm de ele, vaccinul este, se spune, singura soluție. Și educația sanitară, în general. Precauția. Cele spuse despre virusuri se aplică, mutatis mutandis, și la virușii de calculator și la tot ce vine prin calculator, inclusiv „agresiunile" IA. I-aș întreba pe voinicoșii cu „argumentul locomotiva", de ce se tem mai mult, de urșii din pădure sau de virusurile din, să zicem, autobuzul cu care merg zilnic?
O iau și din altă parte: locomotiva este simbolul primei revoluții industriale, când motorul cu abur a înlocuit mușchii oamenilor și ai animalelor în multe dintre locurile în care era nevoie de forță/energie"...
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun. Citiți mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteți lectura în acest număr: Horia Bădescu: Ein grossen cotcodac über alles; Ion Fercu: Nietzsche, sihastrul din noi; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Lucian Costache: Seniori ai culturii, Ana Olos; Victor Atanasiu: Seniori ai culturii, George Mihăiţă; Ion Andreiţă: Fără trecut, prezentul este o dramatică epopee tragi­comică; Raia Rogac: AŞM la dublă sărbătoare; Eufrosina Otlăcan: Alt veac, altă lume; Mihai Sporiş: În Egipt, la o „şcoală altfel"... Nicolae Melinescu: Portret în perspectivă..., dar nu numai atât!
Excelență, vă mulțumim și pentru acest număr de revistă, lecturat în avans!
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:38:46 Ora standard a Europei de Est