Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Nagy Bernadett Erika a descoperit, la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților, orașele sustenabile ale viitorului

Studentă a Departamentului de Arhitectură al Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură,

Nagy Bernadett Erika a descoperit, la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților, orașele sustenabile ale viitorului

Studentă a Departamentului de Arhitectură al Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură, din cadrul Universității din Oradea, Nagy Bernadett Erika a participat, în aceste zile, la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților și la cursurile „Student Academy", desfășurate la Copenhaga.

Prezența studentei din Oradea la acest eveniment de talie mondială a fost urmare a faptului că, în primăvara acestui an, ea a câștigat etapa pe țară a Concursului internațional de arhitectură organizat de Academia Regală de Arhitectură din Danemarca.
„O societate pentru toți"
Nagy Bernadett Erika spune că activitățile de la „Student Academy" au avut ca tematică designul universal și, ca miză, crearea pe planșete a unei societăți integratoare. „În cadrul acestor cursuri am studiat, în amănunt, necesitățile oamenilor cu dizabilități. Am participat la ateliere și exerciții care ne-au arătat cât de diferiți suntem și cât de diferit reacționăm la anumite situații. Am avut ocazia să ne întâlnim cu designeri, critici, arhitecți și artiști care ne-au vorbit despre problemele cu care se confruntă oamenii cu dizabilități, zi de zi, și cum sunt ei tratați de către societate". Studenta din Oradea spune că, prin participarea la cursurile „A Society bulit for everybody", a învățat că ea, ca viitor arhitect, trebuie să proiecteze clădiri care să țină cont de nevoile tuturor. „Trebuie să acordăm timp și detaliilor prin care putem ușura viața persoanelor cu dizabilități", adaugă Nagy Bernadett Erika.
În cea de a doua parte a cursurilor de la „Student Academy", fiecare grupă de participanți a avut de realizat un proiect. Echipa din care a făcut parte și studenta Universității din Oradea n-a prezentat o machetă, ca și celelalte grupe, ci un site. ,,Ne-am dorit ca oamenii să-și exprime și  să reflecteze și experiențele proprii", spune tânăra, adăugând că „răspunsurile primite pun, încă o dată în lumină, diversitatea umană, a experiențelor noastre și a barierelor pe care le întâmpină fiecare corp individual". Aplicația realizată de echipa din care a făcut parte și Nagy Bernadett Erika, a fost prezentată la expoziția finală a „Student Academy". „O concluzie a acestui experiment ar fi, că înainte de proiectarea propriu-zisă, trebuie să ne gândim la faptul că avem de realizat, ceva util, care să vină în întâmpinarea nevoilor tuturor, indiferent că vorbim despre persoane cu dizabilități sau nu".
Arhitecți ce construiesc viitorul
Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților a avut loc la Academia regală daneză. Una dintre cele mai importante teme dezbătute la Copenhaga a fost legată de proiectarea unor construcții durabile, pentru un mediu sănătos și echilibrat. Punctele de referință pe care aceste proiecte ar trebui să le aibă în vedere sunt: adaptarea la climă, proiectarea pentru regândirea resurselor, proiectarea pentru comunități rezistente, proiectare pentru sănătate, proiectare pentru incluziune și proiectare pentru parteneriate, respectiv pentru schimbare", explică Nagy Bernadett Erika. „Un foarte bun exemplu în acest sens este chiar orașul Copenhaga. Capitala a evoluat rapid, creându-și zone verzi și o arhitectură sustenabilă. De fapt, Copenhaga a fost, la început, un oraș poluat, dependent pe deplin de combustibilii fosili. Dar, când a avut loc criza petrolului, în 1973, edilii săi au încercat să schimbe politicile de mediu ale orașului și au reușit. Copenhaga a devenit un oraș durabil care și-a redus consumul de apă și energie, fără a sacrifica creșterea economică. Capitala Danemarcei este azi un reper pentru planificatorii urbani și factorii de decizie politică, dovada că o economie verde, vibrantă, e posibilă și durabilă", afirmă studenta din Oradea.Nagy Bernadett Erika crede că și orașele din România ar putea să urmeze modelul pus în practică la Copenhaga. Dar, pentru asta, România ar avea nevoie de „o nouă mentalitate și de o dorință reală de a se transforma într-o țară cu un nivel de viață mai ridicat".
La congres, viitoarea arhitectă a avut ocazia să asculte prelegerile unor „colegi" de top, din întreaga lume. Nagy Bernadett Erika spune că prezentarea lui Jan Gehl, despre dezvoltarea orașelor a fost pentru ea un punct de cotitură în ceea ce privește modul în care își vede munca la planșetă. „Captivantă și interesantă, a reflectat importanța spațiilor publice și modul în care ar trebui să le amenajăm. Eliminarea vehiculelor din piațete, reducerea numărului benzilor de circulație și plantarea de arbori, care să flancheze drumurile, pot fi un început pentru a avea un mediu mai curat și orașe locuibile".
Un alt arhitect renumit, Francis Kéré, a susținut ideea de a se construi din materiale locale, care oferă durabilitate și reprezintă o soluție pe termen lung. „Am învățat că ceea ce proiectăm azi nu poate să corespundă doar cerințelor de acum, ci trebuie să răspundă și necesităților din viitor. Nu putem proiecta o clădire doar pentru 50 de ani", este de părere tânăra.
În urma prezenței ei la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților, Nagy Bernadett Erika a înțeles cât de importantă este influența pe care arhitectura o are asupra mediului și că, în bună măsură, prin ceea ce construiesc azi, oamenii din spatele planșetelor definesc viitorul comunităților. „Avem puterea de a schimba orașele și mentalitățile locuitorilor lor, ca într-un final să trăim într-un mediu echilibrat. Toate resursele ne sunt la îndemână, doar trebuie să știm cum să le folosim. Orașul sustenabil sau clădirile sustenabile sunt bune, nu numai pentru mediul înconjurător, ci și pentru oamenii care trăiesc în ele", spune studenta Universității din Oradea, parafrazându-l pe Bjarke Ingels, unul dintre cei mai influenți arhitecți danezi ai zilelor noastre. (B.C.)
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:02:45 Ora standard a Europei de Est