Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Semnătura electronică ar putea fi mai simplă și mai securizată

Mai aproape de România Digitală

Semnătura electronică ar putea fi mai simplă și mai securizată

Un proiect de lege stabilește cadrul juridic privind utilizarea semnăturii electronice.

            Senatorul PNL Adrian Hatos, alături de mai mulți parlamentari PNL și PSD, a inițiat un proiect de lege care stabilește cadrul juridic referitor la utilizarea semnăturii electronice. 
Potrivit senatorului bihorean Adrian Hatos, inițiativa depusă în Parlament are ca obiectiv principal stabilirea cu claritate a cadrului juridic general în materia efectelor juridice ale semnăturilor electronice.  „Încrederea în mediul online a devenit, astăzi, esențială pentru dezvoltarea economică şi socială. Credem că încrederea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de a intra în raporturi economice online poate fi încurajată de o puternică securitate juridică şi securitate cibernetică a tranzacţiilor şi a raporturilor juridice desfăşurate în mediul online. Creşterea încrederii cetăţenilor şi a persoanelor juridice în încheierea de acte juridice la distanţă este esenţială pentru adaptarea la noile pieţe dinamice şi digitalizate. În acest context, este nevoie ca semnătura digitală să fie mai ușor de obținut și mai securizată. Aceasta mai ales că, în ziua de astăzi, foarte multe dintre problemele, tranzacțiile și actele noastre le rezolvăm de pe telefon, tabletă sau computer și avem nevoie ca și-n raport cu statul să fie la fel, prin proiectul de lege depus în Parlament. Practic, ne dorim să simplificăm toate aceste procese și să rezolvăm, doar cu o semnătură electronică, problemele care, în prezent, ne iau foarte mult timp", este de părere senatorul Adrian Hatos. 
Obiective
Principalul obiectiv al legii este crearea unui cadru juridic general şi predictibil al utilizării fiecărui tip de semnătură electronică (semnătura electronică calificată, semnătura electronică avansată şi semnătura electronică simplă) şi de a stabili cu claritate cadrul juridic general în materia efectelor juridice ale semnăturilor electronice. Mai mult, legea stabileşte condiţiile prestării serviciilor de încredere şi atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în domeniul prestării serviciilor de încredere.
În plus, legea stabileşte cadrul juridic intern de aplicare directă a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 şi de preluare în ordinea juridică internă a măsurilor lăsate la latitudinea statelor membre, prin clarificarea anumitor aspecte ale sigiliului electronic, a mărcii temporale şi a documentelor electronice cărora li s-a aplicat o semnătură electronică, o marcă temporală sau un sigiliu electronic.
„În acest sens, legea confirmă că toate tipurile de semnătură electronică produc efecte juridice şi pot fi utilizate ca mijloace de probă în faţa instanţelor de judecată. Utilizarea unui anumit tip de semnătură electronică este asociată clasificării actelor juridice în funcţie de modul de formare, respectiv dacă potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de validitate sau de probă a unui act juridic", potrivit proiectului.
„Sistemele închise, care pot fi definite în interiorul autorităţilor şi instituţiilor publice sau în cadrul entităţilor de drept privat, unde utilizarea semnăturii electronice se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi pe baza unor reglementări proprii. Legea descrie în mod explicit prestarea serviciilor de încredere de către prestatorii de servicii de încredere înregistraţi în România, condiţiile de dobândire a acestei calităţi şi obligaţiile pe parcursul desfăşurării activităţii, cu sancţiunile aferente încălcării acestora", mai prevede proiectul legislativ.
Depășiți de progresul tehnic
„În prezent, în România există un cadru legal general desuet, respectiv Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică și Legea nr. 451/2004 privind marca temporală, ambele acte normative fiind emise înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014. Deși au creat, timp de două decenii, un cadru legal deschis dezvoltării pieței de servicii de încredere în România, aceste acte normative sunt depășite de progresul tehnic, de evoluția și de nevoile pieței, de informatizarea sectorului public și de noile contexte de utilizare a semnăturii electronice. Cadrul legislativ actual este unul incoerent, care nu are ca numitor comun folosirea unui anumit tip de semnătură electronică pentru un anumit tip de act juridic sau alte criterii juridice sau logice pentru a deosebi tipul actelor, și a anticipa semnătura electronică cerută de lege pentru a semna un anumit act juridic", mai spune Adrian Hatos. 
Ca elemente de noutate, completează senatorul orădean, legea conferă unui act juridic semnat cu semnătura electronică corespunzătoare aceleași efectele juridice ca și cum actul ar fi prezentat în format letric.
În plus, în relațiile dintre profesioniști, utilizarea și efectele semnăturii electronice pot fi agreate convențional, cu respectarea anumitor condiții de protecție a circuitului civil. Pentru atingerea dezideratului de a simplifica și de a accelera încheierea actelor juridice între IMM-uri și profesioniști, legea acordă semnăturii electronice avansate efecte mai ample decât în vechea reglementare.
„Legea distinge între mai multe tipuri de semnătură electronică avansată, cel mai înalt grad de încredere având semnătura electronică aplicată cu un certificat emis de o autoritate sau de o instituție publică. Acest tip de semnătură va fi disponibil nu doar funcționarilor publici din cadrul acelei entități, ci și cetățenilor, care vor putea utiliza semnătura electronică în relațiile cu entitățile publice", informează senatorul Adrian Hatos. 
Proiectul de lege a fost iniţiat de către senatorii PNL Adrian Hatos și Nicolae - Ionel Ciucă, deputaţii PNL Ioan-Sabin Sărmaş, Sebastian-Ioan Burduja, George Cristian Ţuţă, senatorul PSD Mihai Humelnicu și deputații PSD Bogdan-Gruia Ivan și Alfred - Robert Simoniș.
Cabinetul parlamentar al senatorului Adrian Hatos
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:44:23 Ora standard a Europei de Est