Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Trotineta, ca totem, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna iunie

Trotineta, ca totem, de Gheorghe Păun

,,Dacă mai adăugăm şi un cod QR, obţinem chiar un blazon al vremurilor din urmă, de fapt, mai ales al generaţiei tinere­deştepte şi­frumoase, după cum se autonumeşte ea, bine infantilizată, după cum sugerează „blazonul" propus mai devreme, dizgraţios precum numitul cod.

La începuturi, când vedeam tineri, mai ales băieţi, pe trotinetă, unii bine îmbrăcaţi, neapărat cu un rucsăcel în spate şi cu căşti în urechi, eram amuzat, expiratul de mine, pentru că asociam scândurica pe role cu pantalonii scurţi ai elevilor de şcoală primară, aşa cum era pe vremea copilăriei mele. Recunosc însă că scândurica cu motor electric are o anumită noimă în oraşele moderne, sufocate de trafic, ba chiar şi în cele turistice, unde cu trotineta te poţi deplasa în voie de la un „obiectiv" la altul. Că se poate face, în oarecare măsură, acelaşi lucru mergând pe jos, e la fel de adevărat, dar cine ia în serios recomandările medicului (înainte de a ajunge periodic la medic)?! Că multe trotinete (publice) sunt împrăştiate după cum le­a venit la îndemână utilizatorilor lor este la fel de adevărat, o harababură inestetică, dar cine se pune cu progresul?
Am auzit, cred că la radio, că s­a pus municipalitatea Parisului, care a organizat un referendum privind interzicerea trotinetelor şi, culmea (sau nu?), cetăţenii participanţi la vot chiar le­au interzis... Întâmplarea se potriveşte oarecum cu ce se întâmplă acum în Franţa, cu manifestaţiile împotriva ridicării vârstei de pensionare, în ciuda înverşunării guvernului şi preşedintelui, cel de pe urmă, măcar ca imagine, uşor de asociat cu trotineta, rucsăcelul, căştile. Multă vreme mi se părea un mister această înverşunare, nu numai în raport cu riposta stradală, tipic franţuzească de altfel, ci, mai de fond, cu tendinţa generală în lume de a scurta ziua şi/sau săptămâna de lucru, implicit, de a scădea vârsta de pensionare - motive fiind mai multe: robotizarea, inteligenţa artificială, nevoia de a oferi locuri de muncă tinerilor, inclusiv celor cu trotinetă electrică"...
Am citat din editorialul numărului pe luna iunie.
Lecturați mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteți citi în acest număr: Horia Bădescu: Historia magistra vitae şi „perfidul Albion"; Nicolae Georgescu: Mătănii în balcon; Mihai Sporiş: VALAH, cuvântul­cheie; Victor Ravini: Mioriţa vine din adâncurile preistoriei; Marin Iancu: Teodor Murăşanu, scriitorul unei epoci; Eufrosina Otlăcan: Prietenia la matematicieni; Dumitru Gabura: Detractorii lui Teleucă; Tudor Nedelcea: Nicolae Mareş, diplomat şi cărturar; Anca Chiorean: Pagini bizare în esperanto... și multe altele.
Vă mulțumim și pentru acest număr, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
(OviDan)

Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:35:40 Ora standard a Europei de Est