Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Nume mari, despre Urmuz

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, nr. 3 /2023

Nume mari, despre Urmuz

,,Nume mari, profesionişti, rostind/scriind vorbe mari. Şi, multe dintre ele, spuse „în linişte", nu imediat după moartea sa, sub emoţia evenimentului. Vorbe care par disproporţionate, în raport cu puţinătatea operei (cunoscute a) lui Urmuz - poate tocmai de aceea părând mai justificate, ţinând seama de posteritatea impresionantă pe care acesta o cunoaşte. Disproporţionate vorbele şi în raport cu alţi scriitori, care au scris incomparabil mai mult, dar care „au rămas" incomparabil mai puţin în memoria literară şi culturală în general.

Căci, într­adevăr, există un veritabil mit Urmuz, care a debutat cu un cult al său, întreţinut „cu o adevărată fervoare cvasireligioasă" de „moderniştii de diverse nuanţe (dadaişti, constructivişti, suprarealişti etc.)", care­şi aduc „omagiul lor necondiţionat memoriei aceluia în care vedeau un mare înainte­mergător, un profet, un geniu tutelar" (Nicolae Balotă, Urmuz, Ed. Dacia, 1970, p. 147). Exemplifică, citează, încearcă să explice criticul în carte această situaţie.
Multe detalii pot fi găsite - fără a epuiza subiectul - şi în excelentul volum al lui Constantin Cubleşan, Urmuz în conştiinţa criticii, Ed. Cartea Românească, 2014. A contat, desigur, în creşterea acestui mit şi paradoxul (aparent doar?) dintre viaţa „civilă" a lui Urmuz şi creaţia sa, inclusiv sinuciderea (spune Petru Cârdu, acum un deceniu şi jumătate, în contextul traducerii în limba sârbă a lui Urmuz: „Urmuz este distrugătorul moştenirii literare româneşti. Un om cu două vieţi, care a scurtat una din proprie iniţiativă, dar a creat o mare lucrare independentă care stă în faţa noastră. (...) El a aparţinut sfintei constelaţii a tragicilor" (subl. n.), dar cu siguranţă explicaţia stă în termenul impact. Asupra literaturii în primul rând, ca manifestare de mare pregnanţă într­un moment de „ruptură" în cultura începutului de secol XX şi, nu mai puţin relevant, în... grila de percepere/evaluare a lumii, pentru că ne­a dăruit adjectivul urmuzian! „În viaţa noastră publică ... locul lui Caragiale a fost schimbat cu Urmuz", scrie Nichita Danilov chiar pe coperta cărţii sale ,,De la Caragiale la Urmuz sau realitatea sub formă de conservă", Ed. Tracus Arte, 2021. Câţi scriitori - români sau străini - au mai inspirat adjective care se pot folosi nu referitor la opera lor, ci pentru a descrie „viaţa publică" (îmi vine în minte, la noi, numai bacovian, din lume aş menţiona donquijotesc, pantagruelic etc., acestea de pe urmă plecând de la personaje-mituri).
Revin însă la citate, fără a mai relua şi spusele lui Eugen Ionescu de prin anii 1960, nici pe cele mai vechi ale lui Saşa Pană, Geo Bogza şi altora din anii 1930 - cu excepţia unei afirmaţii a lui Vasile Voiculescu, rostită la radio în 1932 şi republicată în Gânduri albe, Cartea Românească, 1986 (pag. 97): „Despre scriitorul Urmuz se poate spune că e unic. Bun sau admirabil sunt epitete pentru literatura obişnuită. Creaţiilor lui Urmuz nu li se potriveşte decât calificativul unic... Uluitoarea lui apariţie în literatura noastră a uimit pe toţi şi a zăpăcit pe cei mai mulţi". Ceva de genul acesta spune şi Geo Bogza în ,,Eu sunt ţinta", o carte de dialoguri cu Diana Turconi (Editura Du Style, 1996, p. 49): „Mare e puţin spus. El este întemeietorul literaturii absurde,  înaintea tuturor celor care au scris în genul acesta în Europa". Iar la pagina 53 citim: „Prin zbuciumul lăuntric, prin curajul de a nu­i cere vieţii vreun confort oarecare, prin sfârşitul tragic şi puritatea aspiraţiilor, Urmuz stă lângă Eminescu". Urmuz „a plătit cu viaţa literatura pe care a scris­o - şi de aceea este atât de autentică"...
Am citat din editorialul domnului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei.
Merită, însă, să citiți și mai departe articolul, și să lecturați întreg numărul la adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro
Ce mai putem afla din acest număr, despre care facem vorbire: Horia Bădescu: Historia magistra vitae şi „perfidul Albion", Acad. Cătălin Zamfir: Sociologia şi visul României, Dan Anghelescu: Vintilă Horia - Romanul ca poezie şi cunoaştere, Alexandru Mărchidan: Ardealul - pământ românesc, Eufrosina Otlăcan: Polivalenţa matematicienilor români, Theodor Codreanu: Calendarul câinelui fosforescent, Tudor Nedelcea: Eminescu: Influenţa austriacă asupra românilor, Lucian Costache: Fuchsiada - Epopeea eroicului sunet muzical...și multe altele.
Excelență, vă mulțumim și pentru acest număr bogat și interesant!
(OviDan)

Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:33:05 Ora standard a Europei de Est