Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Sfârșitul ideologiilor (?)

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul pe luna noiembrie

Sfârșitul ideologiilor (?)

,,Semnul de întrebare este, desigur, o măsură de precauţie, ştiind că mai toate sfârşiturile majore anunţate în ultimele decenii se tot amână, chiar dacă, unele, au fost prezise de „colapsologi" bine documentaţi.

Nu mă refer la sfârşitul lumii în multele variante TV, ci la articole şi cărţi scrise de profesionişti, argumentate, dar care au exagerat copios cel puţin în titluri - poate că acesta era scopul: să atragă atenţia asupra unor tendinţe dăunătoare din ştiinţele avute în vedere. Pentru că despre ştiinţe a fost vorba de multe ori. De departe cel mai cunoscut este dumnealui F. Fukuyama, cu cartea The End of History and the Last Man, din 1992. Îl urmează A. Lindley, în 1994, tot cu o carte, The End of Physics: The Myth of a Unified Theory. În 2007, E.W. Dijkstra semnalează un posibil sfârşit al informaticii, dar tot cu un semn de întrebare după titlu: aşa va fi dacă va prevala părerea utilizatorilor cum că „tot ce se putea face s­a făcut" (adaug eu: şi dacă ne vom baza mai mult pe forţa brută a cloud­ului decât, în termenii lui Dijkstra, pe imaginaţia informaticienilor şi pe cercetarea fundamentală, „teoretică"). Închei lista cu articolul lui K. Devlin din 2013, The Death of Mathematics. Titlu tranşant, „vinovatul" fiind calculatorul, dar nu intru în detalii".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef  Gheorghe Păun.
Ce veți mai putea lectura în acest număr, intrând pe adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Horia Bădescu: Defăimarea lui Eminescu; Dan Anghelescu: Totalitarismul şi disiparea politicului; Victor Ravini: Ce este şi unde este patria? Mihai Sporiş: Lungul drum al Imnului Naţional; Mircea Radu Iacoban: Povestea unei statui; Tudor Nedelcea: Chestiunea Dunării în concepţia lui Eminescu; Rodica Lăzărescu: De vorbă cu profesorul Ioan Scurtu; Paula Romanescu: Arta lumii sub peceţi londoneze... și mult altele!
Despre Defăimarea lui Eminescu
,,Cum afirmam în episodul trecut al acestei analize asupra cărţii dlui Constantin Cubleşan, Defăimarea lui Eminescu, dacă distrugerea Mitului Eminescu e mai greu de făcut pe baza incorectitudinii politice a anacronicului, blestematului termen naţional, de care majoritatea românilor refuză să se lepede, atunci ea trebuie înfăptuită prin anatema altor blamabile, de neiertat, xenofobia şi antisemitismul, atribuite cu insidioase inadecvări gândirii poetului. Şi pentru că naţiunea se lasă greu în a se lepăda de dânsul, pentru că şi­l asumă ca oglindă a ei, înseamnă că aceste blamabile păcate sunt intrinseci ADN­ului etnic. Naţional­ul devine un argument forte în demonstrarea acestei contaminări".
Am citat din articolul domnului Horia Bădescu. Citiți și mai departe și mai multe...
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:42:57 Ora standard a Europei de Est