Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Ziua revistei, 2022

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna august

Ziua revistei, 2022

,,De obicei, pe acest colț de pagină nu am avut în vedere evenimente, ci „idei (cât de cât) perene", dar nu mă dezic total nici acum, pentru că ceea ce urmează nu numai că nu este un „reportaj", ci chiar se referă la două idei „de cursă lungă", fiecare meritând o dezbatere separată și amândouă centrale pentru întâlnirea de sâmbătă, 11 iunie 2022.

Prima vine dinspre pașoptiști, dar, sub diferite forme, a fost reluată mereu, până în zilele noastre, inclusiv de nume faimoase, precum C. Stere și N. Iorga: este vorba despre unirea în cuget și simțiri, care trebuie să preceadă, să însoțească și să urmeze oricare unire administrativ-politică, pentru ca aceasta să fie reală, trainică. Iar că revista s-a dorit de la începuturi a fi panromânească din toate punctele de vedere, autori, subiecte, cititori, am tot spus-o (și, cred, în mare măsură se și vede); că ea este unionistă scrie deja în „Decalogul" ei. Aș accentua - „nenegociabil unionistă", grăbindu-mă să precizez: în cuget și simțiri. Oricum, fără referiri la „costuri", o meschinărie tristă, care apare adesea, dar nu-și are locul în acest context (cât costă sângele celor care au lipit harta României cu sânge?!...) și care e o diversiune pe care, de altfel, au demontat-o demult cei lucid-competenți (a se vedea Petrișor Peiu, „Costurile reunificării calculate după modelele german și coreean - investiție în creșterea economică a statului reunificat", în volumul Șapte teme fundamentale pentru România 2014, Dan Dungaciu, Vasile Iuga, Marius Stoian coord., Editura Rao, București, 2014). Chiar și fără referire la statistici/sondaje, pentru că știu cât de eficientă este manipularea la vremea noastră, pentru că știu că istoria o proiectează elitele, chiar dacă o fac (și, adesea, o suferă) popoarele...
Pe 11 iunie, la întâlnirea de la Curtea de Argeș au participat, pe lângă colaboratori și prieteni ai revistei din vreo zece localități din Ţară, o delegație din Chișinău, condusă de ES ambasadoarea Iuliana Gorea Costin, avându-l în frunte pe Eugen Doga, celebrul compozitor, oaspetele de onoare al evenimentului, precum și o delegație din Panciova, Serbia. O manifestare, așadar, înscrisă (și) în inițiativa Podul de Reviste, numită astfel de regretatul Nicolae Dabija, în toamna lui 2011, când Curtea de la Argeș s-a lansat la Chișinău, „înfrățindu-se" cu Literatura și Arta. Multe alte publicații din Basarabia, România și Serbia s-au alăturat, mai multe întâlniri au fost derulate, la Chișinău și Curtea de Argeș - iar „Podul de reviste" a rămas rubrică statornică în revista noastră, scrie academicianul Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei în editorial.
Citiți mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteți lectura în acest număr, printre multe altele: Horia Bădescu: File dintr­-un jurnal imposibil, Victor Ravini: Sadoveanu mai bine nu scria Baltagul..., Florentin Popescu: Valeriu Matei, poet de prim rang şi neobosit militant pentru Unire, Eugenia Tofan: De vorbă cu Ion Hadârcă. Un om politic între furcile caudine, Elis Râpeanu: Eminescu şi credinţa, Dan Anghelescu: O carte a exilului de după exil, Maria Mona Vâlceanu: Călător în calea lupilor: Ugu, Marian Nencescu: Arta iconarilor de la Nicula...
(OviDan)

Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:28:59 Ora standard a Europei de Est