Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Plagiatul se sancționează cu retragerea titlului de doctor!

Declarație de presă

Plagiatul se sancționează cu retragerea titlului de doctor!

Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare va verifica existența plagiatului în lucrările de doctorat! După constatarea plagiatului de către Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare, Ministerul Educației va avea obligația să formuleze acțiune în instanță pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor.

Prevederile noii Legi a învățământului superior, în situația adoptării acesteia, se vor aplica pentru viitor, sesizările în curs urmând a fi soluționate de CNATDCU potrivit normelor aplicabile la data formulării acestora.
Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU) este definită în lege ca o instanță de apel supremă la nivel academic, o instituție care să trateze cu profesionalism orice sesizare, primită din orice sursă, cu privire la respectarea condițiilor de etică în dobândirea titlurilor universitare, inclusiv plângerile împotriva comisiilor de etică din universități. CNETU va deveni o instanță de apel puternic profesionalizată/specializată.
Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare poate și trebuie să preia cei mai buni specialiști CNATDCU.
Argumente pentru profesionalizarea structurilor și mecanismelor de prevenire și verificare a abaterilor de la etica universitară:
1. CNETU va analiza orice solicitare și va constata plagiatele! Va fi o instanță de apel puternic specializată/profesionalizată care va avea responsabilitatea analizei tuturor sesizărilor/plângerilor, inclusiv împotriva deciziilor comisiilor de etică din universități.
2. Universitățile sunt cele care acordă titlul de doctor în toate statele în care funcționează sisteme avansate/performante de educație. Acordarea titlului de doctor trebuie să fie o prerogativă a universității care acordă titlurile pe toate cele trei cicluri de studii: Licență, Master și Doctorat.
3. Universitățile sunt cele care organizează admiterea și înmatricularea studenților doctoranzi, care asigură procesul de pregătire doctorală, stabilește comisiile de susținere, asigură îndrumarea, susținerea și notarea examenelor și referatelor și, la finalul pregătirii doctorale, asigură și asumă susținerea tezei de doctorat. Este firesc și imperios necesar ca toate instituțiile de învățământ superior să își asume și responsabilitatea acordării titlului de doctor.
4. Legislația actuală disipează asumarea răspunderii putând genera situații grave.  În prezent, conducerile universităților știu că dacă „apar erori din perspectiva științifică sau a eticii", tezele de doctorat vor mai fi validate, în mod strict formal/birocratic, pe trei paliere: comisia de specialitate CNATDCU, Consiliul General CNATDCU și prin ordin de ministru de atribuire a titlului de doctor, degrevând instituțiile de învățământ superior de asumarea răspunderii din perspectiva respectării normelor de etică universitară. Consiliul General CNATDCU nu citește/nu analizează NICIODATĂ conținutul științific al tezelor de doctorat: se votează strict formal, neexistând nicio situație de plagiat ex-ante acordării unui titlu de doctor identificată de membrii Consiliului CNATDCU.  Consiliul General CNATDCU votează doar nume și titluri de teze! Și asta deși HG 681/2011 prevede verificarea de către CNATDCU a conținutului științific, inclusiv din perspectiva existenței plagiatului. Într-o singură ședință/sesiune a Consiliului General CNATDCU se validează sute de teze de doctorat care au sute de pagini fiecare, în peste 70 de domenii diferite.
5. Instituțiile de învățământ superior au solicitat în repetate rânduri modificarea legislației în sensul asumării de către universități a acordării titlurilor de doctor, în acord cu responsabilitatea universităților în formarea la nivel de Licență/Master/Doctorat, precum și în acord cu practicile internaționale.
6. Odată cu participarea instituțiilor de învățământ superior românești în alianțe de universități europene și introducerea programelor de studii doctorale de tip „joint degree" care se finalizează cu o diplomă comună, oare cum ar putea fi acordat titlul de doctor pentru o universitate occidentală de către rectorul/președintele universității, iar pentru o universitate românească să fie ministrul Educației cel ce semnează și asumă acordarea titlului de doctor? Răspuns: Nicicum!
7. În noul proiect al Legii învățământului superior Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar se pronunţă asupra litigiilor privind nerespectarea eticii în managementul universitar și asupra litigiilor referitoare la încălcarea răspunderii publice, iar Comisia Națională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU) va fi o altă structură puternic profesionalizată pentru elaborarea și respectarea standardelor științifice pentru acordarea titlurilor de doctor și a calificativelor pentru tezele de doctorat.
8. Un pas important în prevenirea fraudelor universitare este reprezentat de reglementarea înființării Registrului Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studii  (RUNIDAS), gestionat de Ministerul Educației prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). RUNIDAS va gestiona integrat diplomele eliberate de unitățile de învățământ /instituțiile de învățământ superior și registrele matricole de la nivelul unităților de învățământ /instituțiilor de învățământ superior/Academiei Române.
9. Proiectul noii Legi a învățământului superior consolidează perspectiva eticii prin includerea unor reglementări care definesc și clarifică normele de etică universitară și deontologie profesională, abaterile  de la normele de etică universitară și deontologie profesională, situațiile de tip conflict de interese și procedurile de analiză a sesizărilor privind etica și deontologia profesională.
10. Tot noul proiect al Legii învățământului superior include, pentru prima dată, obligativitatea introducerii cursurilor de etică universitară în planurile de învățământ ale tuturor programelor de licență.
În aceste condiții, considerăm evidentă nevoia de coerență, de eficientizare și de profesionalizare a structurilor și mecanismelor care se ocupă de verificarea respectării normelor de etică universitară, un aspect esențial pentru o recredibilizare atât de necesară a universităților românești.
Odată cu asumarea răspunderii acordării titlului de doctor de către universități, sintagma „Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare" devine caducă și impune o reorganizare în spiritul unei puternice profesionalizări a Comisiei Naționale de Etică a Titlurilor Universitare care va trebui să-și concentreze toate resursele pe aspectele de etică universitară.
Proiectele legilor educației sunt în consultare publică până în data de 24 august și așteptăm orice propuneri care pot genera îmbunătățirea acestora!
#reorganizareapentruprofesionalizareNUestedesființare!
Sorin Mihai Cîmpeanu,
ministrul Educației
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:19:09 Ora standard a Europei de Est