Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Joi, la Nojorid, am participat la o dezbatere pe tema colectivizării forțate în România

,,Când țara a rămas fără țărani, iar țăranii fără țară”

Joi, la Nojorid, am participat la o dezbatere pe tema colectivizării forțate în România

Amânată din 3 martie 2022, dezbaterea pe tema colectivizării forțate în România s-a desfășurat joi, 24 martie, la Restaurantul California din Nojorid.

La manifestare au participat, în calitate de invitați, domnul dr. Augustin Țărău, vicepreședinte al Asociației Veteranilor de Război - Filiala Bihor, care a abordat tema chiaburimii „componenta bestiarului comunist" și istoricul Dumitru Noane - „Presa și propaganda comunistă în slujba procesului de colectivizare", alături domnul economist Ioan Chivari, organizatorul principal și moderatorul evenimentului, care a dezvoltat subiectul „Agricultură de succes la Nojorid în era socialistă", iar domnul ing. Iulian Duțu Crișan, gazda reuniunii, a avut o intervenție despre asociațiile agricole post decembriste. În sală au mai fost prezenți: domnul deputat Ioan Sorin Roman, fostul prefect, domnul prof. Aurel Tărău, fostul inspector școlar general, domnul profesor Ioan Șereș, ingineri și economiști, cetățeni și jurnaliști.
Domnul economist Ioan Chivari a salutat distinșii invitați și participanții la conferință, după care a prezentat agenda manifestării.
,,Procesul a debutat în noaptea de 1 martie, cu ,,Noaptea moșierilor"
În prezentarea temei despre procesul de colectivizare de tip sovietic din România, dl dr. Augustin Țărău a pornit de la Plenara din 3-5 martie 1949, când conducerea de partid a adoptat modelul sovietic, prin distrugerea proprietății private. ,,Procesul a debutat în noaptea de 1 martie, cu două zile înainte de plenară, cu așa-zisa ,,Noapte a moșierilor", când echipe de membri ai partidului comunist au pornit pe teren, de la sediul de partid regional, cu 54 de camioane de activiști, luând la ochi moșierii, rând pe rând, din sat în sat. În timp, au avut loc execuții, arestări și deportări. Activiștii porniră să aplice o lege care încă nu fusese emisă, Decretul 53; oficial îi spune Decretul de desăvârșire a reformei agrare, prin care trebuia desființată clasa moșierească, dar și chiaburimea (în timp, în 20 de ani), după cum avea să precizeze vorbitorul.
Cu toate că Gheorghiu Dej organizase o mare plenară în 1962 pentru a anunța finalizarea colectivizării în România, în realitate, inclusiv sub Nicolae Ceaușescu și până în 1989, la Revoluție, acest proces de colectivizare a continuat în țara noastră, chiar dacă în alte țări, acest proces a fost abandonat rapid: în 1949 în Iugoslavia (din cauza foametei), în 1953 în Polonia, în 1956 în Ungaria, în Bulgaria și Germania Democrată au fost adoptate alte modele. În Bihor, primele colectivizări au fost realizate în Cubulcut și Biharia, contrar a ceea ce se susținea (că Mădărasul ar fi fost prima localitate colectivizată, în realitate era nr.11)...
Cum a fost folosită presa în slujba colectivizării
Despre felul în care a fost folosită presa în slujba procesului de colectivizare ne-a vorbit istoricul Dumitru Noane. Prima pagină a ziarelor găzduia analiză și reportaje cu structură antitetică în care erau lăudate realizările gospodăriilor agricole colective, iar în partea a doua a aceluiași articol erau caricaturizați țăranii individuali, cu precădere chiaburii și gospodăriile lor. Propaganda comunistă a făcut uz de toate mijloacele pentru a sublinia necesitatea transformării agriculturii în sensul dorit și pentru a preamări realizările unităților agricole colective. Triumful agriculturii socialiste se regăsea însă numai în paginile materialelor de propagandă, în teritoriu, situația se prezenta în cu totul alți termeni. Istoricul a făcut vorbire și despre criza alimentară din 1953. Iar povara rezolvării problemelor alimentare a fost pusă în spinarea țărănimii particulare, prin intermediul cotelor obligatorii.
,,Nu elogiez trecutul, în totalitate, dar adevărul trebuie să vi-l spun..."
În 9 minute, domnul economist Ioan Chivari, fost primar al Nojoridului, vreme de 16 ani, începând cu 1971, ne-a prezentat realizări notabile din mandatele sale de succes.
După un citat în care Petre Țuțea ne vorbește despre păstrarea demnității poporului român, domnul economist intră în miezul faptelor: ,,În 1971, când am devenit primar, în patru sate nu era curent electric decât pe strada principală. Dar am găsit soluții cu oamenii din sate și am introdus curentul peste tot în cele patru sate; în perioada pe care o analizăm, în comună, s-au construit șapte școli, grădinițe, 100 de apartamente pentru profesori, medici, funcționari, specialiști din agricultură; s-a construit cea mai mare făzănărie din țară, cu 70.000 de fazani; o fabrică pentru prelucrarea produselor viermilor de mătase de la 50 de hectare de dud; o fermă avicolă cu nouă hale moderne în satul Leș; o fermă de căpșuni de 80 de hectare; s-au construit trei baraje pentru irigarea terenurilor din Șauaeu, Livada și Leș; o fermă modernă de vițele Holstein, cea mai mare din Transilvania; cel mai mare complex de îngrășare a tineretului bovin din România; cea mai mare fermă din Europa pentru creșterea puietului de pește pe bază de apă termală; s-a introdus apa potabilă în Nojorid, și canalizarea și în satul Livada, și încălzirea centrală cu apă termală într-o bună parte din sat. În 1974, am construit și o biserică. Trist este că astăzi nu avem introdusă apa potabilă în patru sate din șapte; nu avem introdus gazul metan în nicio clădire și nu avem canalizare în șase sate.
Ce s-a întâmplat după 1989
S-a schimbat o lume cu alta, iar România a fost expusă la haos. Primele victime după 1989, au fost unitățile agricole, C.A.P., I.A.S. stațiunile experimentale, calificate drept ceaușiste și decapitate de tot ce aveau mai statornic. Peste noapte a început împărțirea vacilor, cailor, porcilor, tractoarelor... multe au fost luate de cei care nu aveau niciun drept. A început apoi dărâmarea construcțiilor. Fără avioane, fără bombe, fără tunuri de mare calibru, agricultura românească a fost nimicită din temelii. În cinci ani de la Revoluție, au dispărut din șeptelul existent la sfârșitul anului 1989 peste cinci milioane de ovine și caprine și multe milioane de păsări. Au apărut samsarii care lucrau pe sume de nimic, au dispărut cele mai performante fabrici de conserve, mii de hectare de sere și zeci de mii de hectare de solarii, au fost distruse cele mai mari ferme horticole, din 31 de fabrici de zahăr în 1989, au mai rămas două, dar una e pe cale de dispariție. România era unul dintre cei mai mari exportatori de produse agricole, acum importăm 80 la sută din hrana populației românești, a mai spus, cu tristețe și regret, distinsul primar și economist Ioan Chivari.
,,Ar fi o soluție să întinerim cât mai repede mediul acesta...
Ca cei tineri să vină cu o nouă perspectivă și o nouă schimbare în mediul asociativ, a concluzionat domnul inginer Iulian Duțu Crișan. Și acum ar fi bine dacă am reuși să facem o asociere între noi, fermierii și crescătorii de animale, dar oamenii au frică în a face asocieri, a conchis tânărul inginer.
În cadrul discuțiilor care au urmat, au punctat fostul inspector școlar general Ioan Șereș și domnul inginer-șef Ioan Sala, care s-a referit la primul S.M.A. din județul Bihor, înființat la Ghiorac ,,și de care, astăzi, s-a ales praful", ca să-l cităm pe domnul inginer-șef. ,,Acum după atâta pământ cumpărat după Revoluție la preț de nimic, de către unii, se anunță o nouă clasă a marilor proprietari de pământuri", a conchis domnul ing. Sala Ioan.
Un alt vorbitor, pesemne un proprietar de terenuri agricole, concluziona cum că în era agriculturii socialiste, nu puteai să-ți achiziționezi decât foarte greu o casă, o mașină, dar acum este mult mai ușor, chiar de la o zi la alta...
Iar domnul economist Ioan Chivari, pe care unii îl consideră un mare nostalgic (are și motive, nu-i așa?) a conchis: ,,Să nu uităm prea ușor marile lecții ale trecutului, de ce nu, chiar și ale celui apropiat".
Ovidiu Dan
Vedeți mai multe poze în Galeria foto: Joi, la Nojorid, am participat la o dezbatere pe tema colectivizării forțate în România.

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:57:20 Ora standard a Europei de Est