Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Stat versus cetățean, de acad. Gheorghe Păun

,,Curtea de la Argeș” nr. 3/2022

Stat versus cetățean, de acad. Gheorghe Păun

,,Dacă în spatele acestui text ar sta presupunerea că există o teorie a conspirației (dar nu este cazul!), aș fi mai liniștit, pentru că un conspirator poate fi eventual identificat și i te poți opune. Premisa este însă că procesul e totalmente natural, organic, structural, deci inevitabil și de neoprit. Poate aduce și asta un fel de liniște, căci neputința simplifică. Nu te poți pune cu natura, cu istoria însăși. Numai un cataclism major o poate întoarce din drum, nu oamenii (mai ales după un anumit stadiu).

Provizoriu, titlul a fost Ciuma albă, iar explicația este următoarea: secolul XX a fost „colorat" de două „ciume", cea brună și cea roșie, secolul XXI se prefigurează a rămâne în carte drept cel al molimelor verzi (culoarea vine de la pârdalnicul de certificat cu controversată justificare medicală, dar cu sigur efect social, juridic, psihologic, economic, însă trimite și la ce va urma curând - restricțiile/șocul ecologic, deja în plină pregătire, ba chiar în desfășurare), prelungire subtilă a celor două dinainte, dar, mai încolo, culorile vor converge, recompunând lumina numită de obicei albă (corect ar fi incoloră) înainte de dispersie.
Ciuma brună a avut ca simbol svastica, ciuma roșie a stat sub semnul stelei roșii, cu secera și ciocanul încrucișate pe ea, nu am o emblemă la fel de sintetică pentru etapa verde, dar se poate stiliza una din imaginea care a făcut înconjurul lumii în a doua zi a acestui an. Este vorba despre scena în care un polițist mare de stat, având în lesă un câine-lup mare de stat, lovește cu un baston lung și negru un cetățean pe care câinele îl prinsese cu fălcile de o mână. Cetățeanul se zbătea, câinele nu-i dădea nicio șansă, pentru asta fusese antrenat, polițistul lovea amplu și „convingător", așa cum fusese antrenat..."
Ce imagine sinistră!!!
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academicianul Gheorghe Păun, editorialul numărului 3 al revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș", despre care facem vorbire în această însemnare.
Ce mai puteți citi, printre altele, în acest număr, la adresa cunoscută:  www.curteadelaarges.ro
Horia Bădescu: Europa schismatică; Theodor Codreanu: Nicolae Breban şi trădarea criticilor; Eufrosina Otlăcan: Solomon Marcus, istoriograf al ştiinţelor; Maria Mona Vâlceanu: Nicolae Dabija, blândul Voievod al Basarabiei; Elis Râpeanu: Claude Dignoire, francezul devenit roman; Raia Rogac: De vorbă cu scriitoarea Aliona Grati; Florentin Popescu: Trei liceeni prieteni, predestinaţi literaturii: V. Voiculescu, George Ciprian şi Urmuz; Lucian Costache: Despre laboratorul lui Urmuz; Ana Olos: Søren Kierkegaard - un filosof pentru Urmuz?
Sunt doar câteva repere!
(OviDan)

Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:37:32 Ora standard a Europei de Est