Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Inspirată de prelegerile lect. univ. dr. Cristina Dogot, o studentă franceză, de la Sorbonne Nouvelle 3, și-a scris disertația de master despre românii din Marea Britanie

Programele Erasmus

Inspirată de prelegerile lect. univ. dr. Cristina Dogot, o studentă franceză, de la Sorbonne Nouvelle 3, și-a scris disertația de master despre românii din Marea Britanie

Programele Erasmus nu înseamnă doar studenți care învață la alte universități. Prin intermediul lor, cadrele didactice au ocazia să susțină cursuri și să facă cercetare la universități din alte țări, iar personalul administrativ al instituțiilor academice are șansa de a vedea, la fața locului, cum funcționează alte instituții de profil din Europa și nu numai.

Mai mult, relația profesor-student nu se reduce doar la a preda, respectiv a învăța. Interacțiunea dintre oameni, veniți din țări diferite, naște prietenii, înțelegere reciprocă, toleranță și, nu rareori, idei de cercetare.
Profesor european
Așa s-a întâmplat și în cazul lect. univ. dr. Cristina Dogot, de la Facultatea de Istorie Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, a Universității din Oradea. Prelegerile ei au devenit sursă de inspirație pentru lucrarea de master realizată de Mirian de França, studentă a Universității Sorbonne Nouvelle 3, din Paris.
De mai bine de zece ani, lect. univ. dr. Cristina Dogot susține cursuri de științe politice la universități din: Paris, Marsilia, Perignan, în Germania sau Italia. „Sunt stagii de câte o săptămână, în cadrul cărora ni se cere să prezentăm anumite teme, cum ar fi: integrarea României în UE, situația politică din țara noastră, cum este văzută Uniunea Europeană de către români... etc. Aceste stagii sunt importante pentru cadrele didactice deoarece pot participa și la alte activități, cum ar fi cursurile susținute de profesori ai universităților gazdă. Pe mine mă interesează să văd cum predau profesorii străini, ce informații comunică studenților, ce metode didactice folosesc. În plus, aceste stagii ne permit accesul la bibliotecile universităților, la cărți ori la baze de date", explică lect. univ. dr. Cristina Dogot.
În anul 2019, pe când se afla la Universitatea Sorbonne Nouvelle 3, din Paris, orădeanca nici nu bănuia că va fi sursa de inspirație pentru o masterandă franceză, care va realiza o cercetare pe tema comunității românești din Marea Britanie. „O colegă de la universitatea pariziană mi-a spus că una din studentele ei ar avea câteva întrebări pentru mine și că, inspirată de cursurile mele, a decis să realizeze o lucrare de disertație despre românii care au emigrat în Marea Britanie, numeric cea de a doua comunitate străină din Regat, după polonezi".
Inspirație de la Oradea
„Cursul doamnei Dogot a fost captivant, foarte complet și clar. Ne-a vorbit despre aderare, economie funcțională de piață, fonduri europene, reforme: administrative, legislative și organizaționale, partide politice, justiție, democrație, procese de integrare", povestește Mirian de França.
Absolventa de la Sorbonne Nouvelle 3 își amintește că a fost intrigată de condiția minorității rome și de raporturile acesteia cu autoritățile române. „Aveam de pregătit o temă despre europenizarea socială a unui stat membru UE și am ales ca subiect România. Mă interesa populația romă și tendințele autorităților române de a plasa această minoritate în categorii precum «grupurile defavorizate» și «studenții non-tradiționali». Eram foarte derutată de aceste etichete. Îndrumătoarea m-a pus în legătură cu doamna Dogot. Răspunsurile, foarte clare, mi-au pus în vedere, încă o dată, complexitatea temelor legate de poporul român. Au început să mă intereseze subiectele  legate de România".
Mirian de França și-a structurat lucrarea de master despre românii din Marea Britanie pe mai multe direcții: percepția cetățenilor britanici și români, din Regat, asupra statutului și condiției celor din urmă, beneficiile pe care migranții români le aduc societății britanice, rețelele de cooperare și afaceri ale membrilor comunității românești din țara gazdă și relația instituțional-culturală, biserica ortodoxă din Marea Britanie, relațiile migranților români cu instituțiile publice și autoritățile din cele două state, cel de origine și cel de adopție.
De publicat!
„Mirian de França consideră că migranții români au adus o serie întreagă de beneficii comunității britanice, tot așa cum au adus beneficii și statului român", spune lect. univ. dr. Cristina Dogot, adăugând că lucrarea de disertație este „o teză lucrată", care abordează un subiect interesant. „Concluziile sunt pozitive pentru noi, românii. Cea de a doua minoritate economică din Marea Britanie aduce beneficii importante economiei", spune universitarul orădean. „Faptul că problemele migranților îi preocupă pe tinerii cercetători din afara spațiului românesc nu poate fi decât îmbucurător. Dacă acest tip de preocupare poate fi stimulat de prelegerile cadrelor didactice ale Universității din Oradea, nu ne putem dori decât ca aceste stagii să devină cât mai frecvente. Aflată la granița dintre antropologia culturală și studiile multiculturale, disertația doamnei Mirian de França probează importanța stagiilor Erasmus, pentru o mai bună înțelegere a relațiilor dintre statele membre ale UE și, poate, mai ales a unor probleme care sunt greu de întrezărit când informațiile despre statele membre nu vin și dinspre specialiști ai acestora, cunoscători direcți ai anumitor aspecte socio-economice sau politice ale noilor state membre".
Iată câteva din concluziile lucrării scrise de Mirian de França despre românii din Regatul Unit: comunitatea românească din Marea Britanie este o realitate socială, românii din Regatul Unit sunt actori care prosperă și care contribuie la prosperitatea țării gazdă dar și la cea a țării lor de origine, datorită aspectului transnațional al comunității lor, mai multe grupuri de interese folosesc comunitatea românească din Regatul Unit pentru: a-și spori influența socială (partide, firme și instituții), pentru a-și îmbunătăți imaginea publică (asociații, comunități, universități), pentru a beneficia de investiții din străinătate (creatori, inovatori), pentru a-și întări prezența în rândurile comunităților (Biserica Anglicană, Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma - Greco-Catolică).
Teza absolventei de la Sorbonne Nouvelle 3 a fost bine primită în România. Așa se face că, la inițiativa lect. univ. dr. Cristina Dogot, Editura Universității i-a propus cercetătoarei franceze să fie de acord cu publicarea ei la Oradea.
Franceza la ea acasă
Oana Bonchiș lucrează, la Universitatea din Oradea, în cadrul structurilor personalului didactic auxiliar. Ea a fost recent la Paris, pentru a lua parte la un stagiu Erasmus, dedicat învățării limbii franceze. Intensiv! O săptămână, cinci ore pe zi. La acest program au luat parte și alți peste 30 de funcționari și profesori din toată Europa. „Cel puțin la fel de important ca și învățarea limbii franceze a fost faptul că am stabilit relații cu toți acești oameni. Relații care vor sta la temelia unor proiecte și parteneriate comune, cu alte universități europene. Avem deja o invitație pentru participarea la săptămâna internațională, organizată de o universitate din Slovenia", spune Oana Bonchiș. Nu în ultimul rând, a contat, zice ea, contactul direct cu cultura și civilizația Franței. „Am avut ore dedicate geografiei, etichetei locale sau gastronomiei. Plus, tururi ghidate ale capitalei".
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:51:13 Ora standard a Europei de Est