Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

,,Poporul are întotdeauna dreptate”, editorial de Gheorghe Păun

Vorbim din nou despre Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, nr. 12/ 2021

,,Poporul are întotdeauna dreptate”, editorial de Gheorghe Păun

,,Afirmația din titlu nu este, pentru cele ce urmează, un slogan, ci o axiomă. Nenegociabilă așadar. Îmi bazez siguranța (1) pe etimologia mereu invocatei democrații, laitmotiv (real sau demagogic) al întregii vieți politice - demos kratos, puterea poporului, (2) pe vorba latină vox populi, vox dei, (3) pe recurenta amenințare a politicienilor, a opoziției către putere de obicei, cu „să revenim la popor", instanța supremă, la alegeri, anticipate sau nu (4), etc. etc.

Iar regretatul academician Alexandru Surdu afirma tranșant: A spune despre un popor, chiar și în glumă, că nu știe ce face, e o blasfemie, un afront public.
Adaug precizarea că prin popor înțeleg mai mult și altceva decât totalitatea locuitorilor unei țări, nu suma lor aritmetică, ci o entitate calitativ diferită de populație, una care are o cultură de adâncime (termenul lui Johan Galtung), formată/determinată istoric, o memorie care poate fi considerată de tip genetic, profundă și neconștientă, dar care determină feldeința (Cantemir), reacția la încercări a unui popor, are ceva ce seamănă și cu inconștientul colectiv despre care scria Carl Jung. Cum este de presupus, am încontinuu în minte poporul român, dar ocolesc formularea „etnică" a axiomei, pentru a nu provoca încă din titlu reacții nepotrivite unei anumite categorii de cititori - le voi provoca așa ceva, cu siguranță, mai ales celor ce n-au răbdare să parcurgă textul până la capăt, prin adăugirea că afirmația mea este legată de... reticența la vaccinarea anti-Covid, mai precis, de eșecul, aparent, al „campaniei de vaccinare"!
Pentru că-i dau dreptate poporului...
Atenție, nu am aici în vedere o logică medicală, nu sunt deloc un anti-vaccinist (poreclă modernă, presupusă a fi la fel de letală ca ruda ei „conspiraționist"). Pur și simplu, am o axiomă - am convenit că e solidă! - o iau ca punct de plecare și fac inferențe în logica socială (inevitabil, cu un ochi spre ilogica scenă politică).
O enigmă și un miracol e poporul român! Francezul Ferdinand Lot întreba, Gheorghe I. Brătianu i-a răspuns cu aceleași cuvinte (în 1940).
E o enigmă și un miracol și la vreme de pandemie. Sau nu e deloc astfel pentru cine știe măcar câteva versuri eminesciene, că nu degeaba este Poetul un român arhetipal, absolut (Petre Ţuțea), deplin (C. Noica) etc. Și nu versuri mai sofisticate, să zicem, din Glossa sau Scrisori, ci din cele considerate ușurele de către exegeții superficiali, cum ar fi din Revedere (care, surpriză?, împarte cu Glossa constatarea „Vreme trece, vreme vine"). Aș relua ultimele zece versuri din ultima strofă, rețin doar patru, nealăturate: „Ce mi-i vremea, când de veacuri/.../ Și de-i vremea bună-rea,/.../ Iar noi locului ne ținem,/ Cum am fost așa rămânem"...
Lecturați mai departe la adresa cunoscută.....www.curteadelaarges.ro
Acesta fiind doar un fragment din editorial, regalul de-cum începe, cu câteva spicuiri: Horia Bădescu: Cei patru cavaleri ai Apocalipsei; Narcis Zărnescu: Despre amneziile istoriei şi întoarcerea din exil; Florin Horvath: Istoria Daciei, în cinci romane; Ilie Popa: Comandor aviator Ioan Dicescu, martir al regimului communist; Tudorel Urian: Seniori ai culturii - Nicolae Noica: Cultul lucrului bine făcut;Ana Olos: Răscrucea de la Bârlad; Rodica Lăzărescu: Scrisoare pe o frunză de dumbravnic; Aureliu Goci: Nicolae Dan Fruntelată - Baladele Marelui Târg ; Oana­ Lucia Dimitriu: Gravuri de Rembrandt în colecţiile Academiei...
Vă mulțumim și pentru acest număr de revistă, distinse domnule academician Gheorghe Păun, număr care încheie încă un an de pandemie, măcar de-ar ultimul an bolnav de Covid!
(OviDan)

Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:30:49 Ora standard a Europei de Est