Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Centralizarea lumii, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” numărul din noiembrie 2021

Centralizarea lumii, de Gheorghe Păun

,,Un titlu evaziv, care nu spune prea mult, neavând măcar un adjectiv în componență. E de bine sau de rău? Mă grăbesc să clarific: centralizarea lumii, ca pericol pentru lume. Unul dintre multele pericole, este adevărat, la vremea curentă, a „îmbătrânirii" civilizației umane. Știu ce risc propunându-mi/vă un asemenea subiect, pentru că știu că centralizarea are mulți avocați, ba există și multe argumente obiective, le putem chiar numi științifice, în favoarea ei.

Doar că recenta pandemie a funcționat ca un revelator fotografic, scoțând la iveală parcă mai mult consecințele rele decât pe cele bune...
Am în vedere organismele internaționale, de genul ONU, OMS, UE, EMA și altele ca ele, organizațiile suprastatale, cu cât mai cuprinzătoare, cu atât mai potențial „toxice". La limită - globalizarea, centralizarea extremă, cu centrul pretutindeni și nicăieri. Ascuns, de fapt. De necontestat, toate acestea au rostul lor, utilitatea lor, în mare măsură fără ele nu se mai (!) poate, ele sunt produsul unor condiții istorice precise. ONU a apărut pentru a preveni războaiele, numai unită Europa poate sta în competiție cu marile puteri ale lumii, în lupta cu o pandemie, țările lumii trebuie să-și coordoneze acțiunile, globalizarea există deja, pare un nonsens punerea ei în discuție...
Da, dar să fim atenți, pentru că diavolul stă ascuns în detalii (vorbă occidentală), iar în orice bine există un sâmbure de rău și invers (vorbă orientală). Nuanța, luciditatea, suspiciunea senină, precauția ar trebui să fie cuvintele-cheie ale abordării.
În teorie, sistemele ierarhizate sunt mai eficiente, pe total, optimul global fiind mai bun decât o alăturare de optime locale, la limită, un guvern mondial, ca să folosesc o sintagmă utopic-conspiraționist-gazetărească, ar fi o mare binefacere. Da, dar considerațiile de genul acesta țin seama de criterii abstracte, de o eficiență-utilitate globală (eventual exprimată în bani), sacrifică localul, vin cu costuri din alte puncte de vedere - unul dintre ele, singurul pe care îl discut aici, fiind fragilitatea, vulnerabilitatea la „accidente" și la „influențe exterioare". O „rețea" rigidă devine nefuncțională atunci când un „nod" al ei cade - e o observație simplă din informatică, unde de multă vreme se caută organizări „amorfe" ale „norilor" de procesoare/calculatoare, cumva pe modelul societății umane, al țesuturilor sau al creierului, în care întregul funcționează cu succes și atunci când un număr nu prea mare de „unități componente" ies din funcțiune.
Teorie. Tot la nivel de teorie se scriu regulamentele, statutele, constituțiile tuturor organizațiilor publice. Ar fi perfect, dacă aceste organizații ar fi formate din... îngeri!
În realitatea psiho-socio-geo-politică acționează oameni. Apar interesele - financiare în primul rând, beția puterii, orgoliile, graba, erorile, prostia, sechelele personale sau istorice... Sub-sistemele unui sistem complex încearcă să se autonomizeze, să iasă de sub observația/controlul altor subsisteme. Interesele/banii cumpără „vectori de influență" (abuzez de ghilimele, dar folosesc o terminologie cât mai vagă, pentru a rămâne la nivelul unor observații generale, evitând exemplele concrete), pot cumpăra voturi și pot influența decizii. În spatele intereselor/banilor se află oameni, acționând adesea ca atare, individual, sau organizați, de exemplu, în corporații, „laboratoare" ideologice sau de altă natură, guverne (lasă că, prea adesea, și laboratoarele și guvernele sunt controlate de corporații, deci de bani). Efectul este direct: prin intermediul unor instituții centrale, lumea poate fi controlată de persoane sau grupuri de persoane...".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun.
Ce mai puteți lectura în acest număr, printre altele: Horia Bădescu: Diavolul locuieşte în Silicon Valley, Irinel Popescu: Cercetarea medicală românească: probleme şi soluţii, Ilie Popa: Comandor aviator Ioan Dicescu, martir al regimului communist, Radu Ştefan Vergatti: Relaţiile lui Radu cel Mare cu Patriarhia ecumenică, Constantin Bălăceanu­Stolnici: Câteva gânduri despre Rudolf II, Eufrosina Otlăcan: Matematician Tiberiu Mihăilescu, Ana Olos: Demetru incognito la Bârlad, Florentin Popescu: Radu Theodoru. Romanul unei vieţi, Dumitru Gabura: Scriitori basarabeni...
Adresa vă este cunoscută: www.curteadelaarges.ro
(OviDan)

Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:25:35 Ora standard a Europei de Est