Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Despre cum își percep cei mai mici români propriile vieți

Prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu, coautor al studiului „Lumea copiilor”

Despre cum își percep cei mai mici români propriile vieți

Cadru didactic al Departamentului Sociologie - Asistență Socială, al Facultății de Științe Socio-Umane a Universității din Oradea, prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu este coautorul unei cercetări științifice internaționale care și-a propus să sondeze nivelul de satisfacție al copiilor cu privire la propria viață.

Conform datelor din studiul „Lumea copiilor", românii cu vârsta între 8 și 12 ani se declară, în mare, foarte mulțumiți de viața lor, de locuință, de familie și de prieteni.
„Dincolo însă de acest grad ridicat de mulțumire, vin răspunsurile care reflectă probleme", subliniază prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu. La școală, cam 40% dintre copii au fost supuși, în ultima lună, cel puțin unei experiențe de victimizare: fizică, verbală sau relațională. Iar 14% dintre ei spun că au fost supuși unor astfel de tratamente de cel puțin trei ori în ultimul an.
„Doar puțin peste jumătate dintre copii consideră că sunt destule locuri de joacă în zona în care locuiesc", explică sociologul Sergiu Balțățescu. Chiar dacă marea majoritate a copiilor, 75-80% dintre ei, sunt mulțumiți de lucrurile pe care le au, aproape un sfert dintre ei sunt, adesea sau tot timpul, îngrijorați în legătură cu banii pe care îi deține familia, arată datele cercetării. ,,Interesant este, remarcă prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu, că cei mai mici copii, cei de 8 ani, sunt mai îngrijorați decât cei mai mari de 10-12 ani".
Aproape 7% dintre copii nu au întotdeauna, unii chiar niciodată, destulă mâncare pe masa de fiecare zi, precizează sociologul Universității din Oradea. „Există un procent, care variază în jurul lui 10%, de copii defavorizați care nu au echipament pentru școală, nu au acces la Internet sau bani de buzunar".
„În schimb, un procent foarte mare de copii, peste 80%, sunt foarte mulțumiți de timpul liber și de modul cum și-l petrec. Date recente, culese în cadrul aceluiași program de studii, arată însă că acest procent scade drastic în perioada pandemiei de care copiii au fost foarte afectați", mai spune profesorul Sergiu Bălțătescu.
Universitarul orădean a ajuns la concluzia că, față de țările din jur stăm mai bine la unele capitole și mai ales în ceea ce privește satisfacția. Se poate spune că micuții noștri sunt foarte mulțumiți de condițiile lor de viață, dar și de viața lor, luată ca întreg. Dar, dacă comparăm situația lor materială, nu e o surpriză să aflăm că este mai problematică decât a celor mai mulți dintre copiii din Europa, mai precizează sociologul orădean.
Pornind de la datele studiului „Lumea copiilor", prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu ar sugera decidenților de politici publice câteva recomandări. „În primul rând, aceste date de sondaj arată că e nevoie de mai multă conștientizare a nevoilor copiilor și de intensificarea preocupărilor privind îmbunătățirea calității vieții acestora. Chiar dacă, în situații normale, copiii români au printre cele mai ridicate niveluri de satisfacție și fericire dintre cele 35 de țări incluse în eșantion, date mai recente arată cât de fragilă este această fericire și cât de drastic a fost afectată în pandemie. Deci, prima preocupare ar trebui să fie cea de monitorizare atentă a situației și opiniilor copiilor". Școala este și ea un punct nevralgic. „Copiii români suferă mai mult de victimizare de către colegi, comparativ cu cei din alte țări. Uneori aceste fapte iau forme grave, precum bullying-ul la școală. Copiii romi, cei cu dizabilități, cei care trăiesc cu un părinte vitreg și cei lăsați în grija altor rude, de părinții care au imigrat, au niveluri de bunăstare semnificativ mai scăzute decât ceilalți. Protejarea acestor copii vulnerabili trebuie să fie în centrul politicilor statului român", conchide prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu.
Cercetarea sociologică a fost realizată de o echipă de cercetători și studenți de la Școala Doctorală de Sociologie a Universității din Oradea, coordonată de prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu şi conf. univ. dr. Claudia Bacter. Studiul face parte din proiectul „Bunăstarea copiilor din România", este finanțat de Fundația „Botnar" din Elveția. Chestionarele au fost  aplicate unui număr de 3.296 de copii, cu vârsta cuprinsă între 8 şi 12 ani.
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:14:22 Ora standard a Europei de Est