Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 10 (131), din oct.2021

Astăzi, vom face vorbire despre

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 10 (131), din oct.2021

Deoarece nu avem editorial, după cum aflăm chiar din titlu, să intrăm în miezul problemelor.

Ce putem lectura în numărul pe luna octombrie: Horia Bădescu: Diavolul locuieşte în Silicon Valley (Atotputernicul algoritm); Acad. Ioan ­Aurel Pop: Inclusion cu forţa; Irinel Popescu: Cercetarea medicală românească: probleme şi soluţii (I); Marian Nencescu: Naţionalism şi revizionism, în preajma Primului Război; Mihaela Malea Stroe: Câteva stereotipii postdecembriste; Gen. Ionel Dumitrescu: Patriarhul Justinian Marina, aşa cum l-­am cunoscut; Tudor Nedelcea: Neacşu din Câmpulung; Sterian Pricope: Golgota lui Tudor Vladimirescu; Octav Calleya: Sergiu Celibidache; Ana Olos: Demetru la Bârlad; Mihai Posada: În drum spre Emaus, cu poveţele Părintelui Necula.
,,Inclusion cu forţa"
Poate sunteți curioși ce scrie distinsul nostru academician Ioan­ Aurel Pop în articolul ,,Inclusion cu forţa". Cică ,,Un prieten vechi, încă profesor la o universitate americană de prestigiu, îmi spune că în instituţia lui s-­au introdus anumite cursuri obligatorii pentru profesori, pe lângă cele cvasi-­facultative pentru studenţi. Să mă explic: 70-­80 de cadre didactice din departament/facultate se strâng săptămânal într-­un amfiteatru, unde li se predă o materie numită Inclusion, pe româneşte „Includere". În cadrul acestor cursuri, lectori foarte bine instruiţi, de regulă şi foarte tineri, vin cu toată dotarea modernă necesară şi ţin teoria „corectitudinii politice". De exemplu, într­-o prelegere recentă, li s-­a vorbit „studenţilor" - unii „studenţi" fiind profesori plini, în vârstă de 60­-70 de ani - despre panourile de afişaj (reclamă) de pe marginea autostrăzilor şi drumurilor în general, cu imagini ilustrative. Un astfel de panou uriaş arăta două mâini expresive, care ţineau un nou­-născut; „profesorul" a teoretizat simbolul cuprins în acea reprezentare şi a impus ca, dacă mâinile sunt albe, atunci pruncul este obligatoriu să fie negru sau ca, dacă mâinile sunt negre, atunci mica făptură trebuie să fie galbenă şi aşa mai departe..."
Cercetarea medicală...
Setea omului de cunoaştere şi dorinţa de a descifra mecanismele după care funcţionează Universul au dus la marile progrese care au creat civilizaţia de astăzi. Cercetarea contribuie la îmbogăţirea cunoaşterii, dar are şi efecte imediate asupra creşterii economice şi bunăstării generale a societăţii. În ţările dezvoltate, cercetarea constituie o prioritate atât a guvernului, cât şi a societăţii, în ansamblu.
Finanţarea cercetării a fost recunoscută oficial de către OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) drept „investiţie de capital", iar CDI (cercetarea­-dezvoltarea şi inovarea) este considerată factor de creştere economică. Cercetarea medicală este astăzi unul dintre domeniile cele mai dinamice. Comitetul de experţi (High Level Experts Group) desemnat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice [1] remarca faptul că, în prezent, „...domeniul biomedical se caracterizează prin una din cele mai mari rate de publicare şi de citare între domeniile ştiinţei". [2]
Multă vreme neglijată şi aflată oarecum în umbra practicii medicale şi a învăţământului, cercetarea medicală a ajuns astăzi să ocupe un loc de prim ­plan, iar pandemia Covid­-19 nu a făcut decât să-­i întărească rolul şi importanţa: de la structura virusului, la modul de răspândire a bolii, la mijlocele de prevenţie şi de tratament şi, în final, la descoperirea vaccinurilor anti SARS-­CoV-­2, marile aşteptări şi speranţe au fost legate de cercetare. Deşi nu a beneficiat niciodată de condiţii cu adevărat favorabile, cercetarea medicală românească a adus, de­-a lungul timpului, contribuţii importante la progresul medicinii. Câţiva savanţi români au fost chiar aproape de Premiul Nobel. Până la urmă, unul dintre ei l-­a şi obţinut (George Emil Palade, în 1974, „pentru descoperiri privind organizarea funcţională a celulei, ce au avut un rol esenţial în dezvoltarea biologiei celulare moderne")...
Citiți în liniște și în voie la adresa cunoscută...www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:33:05 Ora standard a Europei de Est