Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos, la finalul primei sesiuni parlamentare

26 august 2021,

Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos, la finalul primei sesiuni parlamentare

La încheierea primei sesiuni parlamentare, senatorul PNL de Bihor Adrian Hatos și-a prezentat principalele direcții ale activității desfășurate pe parcursul primelor șapte luni de mandat (ianuarie - iulie 2021).

Prin intermediul celor 9 capitole ale raportului de activitate, care însumează 22 de pagini, senatorul PNL Adrian Hatos - Președinte al Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie și membru al Comisiei de Învățământ, Tineret și Sport - și-a expus, sintetic:
*legile inițiate, fiind inițiator sau co-inițiator a 12 propuneri legislative, dintre care majoritatea vizează îmbunătățirea serviciilor publice, întărirea contractului social stat - cetățean, respectiv creșterea calității în educație; în acest sens, menționăm Calendarul național de activități și evenimente pentru popularizarea științei și propunerea legislativă privind desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;
*modul în care a exercitat controlul parlamentar, prin adresarea de întrebări și interpelări guvernanților, în vederea identificării planurilor acestor asupra unor probleme determinate, care i-au fost semnalate de către cetățeni; în acest sens, a adresat 9 întrebări miniștrilor, pe subiecte ce au vizat: Creșterea cuantumului burselor acordate studenților bursieri ai statului român - etnici români din țările învecinate, etnici români cu domiciliul stabil în străinătate și cetățeni străini, care urmează programele de studii de licență, masterat și doctorat în cadrul unităților și instituțiilor de învățământ de stat din România; Valoarea de înlocuire pe metru pătrat și metoda de calcul a A.N.L. pentru stabilirea prețului de vânzare al locuințelor A.N.L. pentru tineri, inițial închiriate; Implementarea Programului "Cornul și laptele" în comunitățile locale din România, în contextul pandemiei; Îndreptățire privind alocarea, de la bugetul de stat și de la bugetul local, a sumelor bănești pentru acordarea burselor școlare, către Liceul "Don Orione" din Oradea; Implementarea proiectelor finanțate din fondurile europene aferente politicii de coeziune, din exercițiul financiar 2014-2020, destinate sectorului educațional; sau privind Implicarea Ministerului Tineretului și Sportului în creșterea gradului de alfabetizare științifică a tinerilor;
*temele celor 7 declarații politice susținute, care au avut drept scop primordial prioritizarea, pe agenda politică, a unor probleme stringente din sfera educației și cercetării, dar nu numai, în vederea soluționării acestora de către entitățile competente; dintre temele abordate, amintim: Datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public - un mijloc pentru stimularea inovării și a dezvoltării economice; Revenirea la normalitate în educație - între reforme necesare și responsabilitate prin vaccinare; Necesitatea realizării demersurilor pentru includerea Laserului de la Măgurele (ELI-NP) în ELI-ERIC; Promovarea științei în rândul elevilor - o necesitate pentru a pregăti cetățeni activi și competitivi; sau Intensificarea, cu celeritate, a eforturilor tuturor actorilor relevanți în ceea ce privește domeniul cercetării și inovării;
*punctele de vedere exprimate cu ocazia participării la cele 20 de dezbateri pe teme de educație și cercetare, dintre care 10 în context parlamentar; dintre aceste dezbateri, amintim: dezbaterea intitulată "Cum revitalizăm sistemul românesc de cercetare?", organizată de Comisia pentru Știință, Inovare și Tehnologie a Senatului României, 13 mai 2021; vizita la Institutul de Fizică Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) - sesiune de discuții cu cercetătorii din cadrul institutului, organizată de Comisia de Știință, Inovare și Tehnologie a Senatului României, 28 iunie 2021; sau participarea la dezbaterea privind raportul final al proiectului prezidențial „România Educată", organizată de Administrația Prezidențială, 6 iulie 2021;
*link-urile la dialogurile săptămânale realizate cu cercetătorii români din diverse domenii, derulate în cadrul inițiativei „Dialoguri cu cercetătorii români"; această inițiativă s-a născut din dorința profesorului universitar Adrian Hatos de a promova atât activitatea cercetătorilor români, cât și activitatea Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie pe care o prezidează în Senatul României; dintre cercetătorii invitați, până în acest moment, îi amintim pe: Ion Mihai Pop - cercetător în domeniul biodiversității; Gabriel Hânceanu - sociolog; Mihai Petrovici - fizician; Corina Ițcuș - cercetător antarctic;
*voturile semnificative asumate în cadrul comisiilor, în condițiile unei participări de 100% la ședințele comisiilor din care face parte, ocazie cu care a susținut amendamente, puncte de vedere și poziționări individuale și/sau de grup;
*cele 18 întâlniri cu cetățenii de pe întreg teritoriul județului Bihor la care a participat în cele două zile/săptămână dedicate activității în circumscripție; organizarea acestor întâlniri a avut drept scop atât consolidarea colaborării cu aleșii locali (primari, consilieri locali) ai PNL din cele 30 de UAT-uri din partea de Nord a județului Bihor, în vederea sprijinirii, și pe cale parlamentară, a proiectelor lor de dezvoltare locală, cât și participarea la conferințele de alegeri la nivelul mai multor organizații ale PNL Bihor;
*demersurile de consolidare a relației cu cetățenii județului Bihor, inclusiv prin intermediul cabinetului parlamentar din Oradea, str. General Magheru nr. 7, al cărui program și mod de funcționare au fost ajustate astfel încât să garanteze atât un orar cât mai incluziv pentru toate categoriile de cetățeni, cât și posibilitatea de programare online la audiențe, care poate fi făcută pe pagina hatos.ro.
În ceea ce privește următoarea sesiune parlamentară, senatorul Adrian Hatos și-a stabilit, ca priorități: continuarea activității de legiferare în interesul educației și cercetării din România; continuarea și intensificarea promovării cercetării științifice românești; intensificarea comunicării cu cetățenii județului și de a contribui la dezvoltarea României și a județului Bihor. "Având în vedere necesitatea adaptării cadrului legislativ existent în domeniul educației și cercetării la noile realități, între care digitalizarea sistemului de învățământ, nevoia unor măsuri susținute în vederea prevenirii abandonului școlar, sprijinirea institutelor de cercetare pentru ca acestea să devină competitive, precum și revitalizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare, mă voi implica în legiferarea educației și cercetării din România. Modernizarea educației este un deziderat pe care ar trebui să ni-l asumăm cu toții, noi, parlamentarii, în primul rând, fructificând oportunitatea de reformă prin implicarea tuturor actorilor sociali și contribuind la operaționalizarea proiectului România Educată al președintelui României, astfel încât România Educată să se resimtă în fiecare sală de clasă. Totodată, cunosc realitățile din cercetarea științifică în România, dar și dificultățile cu care se confruntă cercetătorii români, motiv pentru care îmi propun să intensific promovarea activității acestora, indiferent de domeniul în care ei contribuie; voi susține alocarea corespunzătoare a unui procent important din PIB dedicat cercetării, purtând negocieri cu guvernanții și aducând argumente în dezbaterea publică. Voi continua să creez, prin nou înființata Comisie pentru știință, inovare și tehnologie, oportunități pentru ca vocea cercetătorilor să fie auzită, iar această resursă umană indispensabilă a României să nu se piardă. Cercetătorii trebuie să devină parte recunoscută a procesului decizional, la toate nivelurile, cu atât mai mult în cadrul comisiei care legiferează domeniul lor de activitate", a declarat senatorul Adrian Hatos.
Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos poate fi accesat la următorul link: https://hatos.ro/articol/raport-asupra-activitatii-din-primele-7-luni-de-mandat.
Biroul parlamentar al senatorului Adrian Hatos
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:12:09 Ora standard a Europei de Est