Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Respectul față de text, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna mai 2021

Respectul față de text, de Gheorghe Păun

,,Am auzit pentru prima dată sintagma aceasta, pe vremea când eram student, de la profesorul Solomon Marcus (scriu pe la jumătatea lunii martie, folosesc prilejul pentru a reaminti că a plecat în Lumea de Lumină exact acum cinci ani, a trecut deja un lustru de atunci!).

 I-am adăugat, ulterior, „explicații" și sensuri. Este vorba, în același timp, despre respectul față de cititor, căci pentru el scriem, dar și despre respectul față de noi înșine: textul scris rămâne, cu autorul semnat, tot ce nu e în regulă în text va fi decontat cândva, bibliotecile sunt martori durabili.
Verba volant, scripta manent!, spuneau, în stilul lor concis și expresiv, latinii.
Numai că latinii nu știau cum va fi când va fi cu calculatoarele, internetul, ecranele de tot felul care ne înconjoară, cu globalizarea - în sensul comunicării, deplasării frenetice dintr-o parte în alta a lumii. De acum, și scripta volant!"
Am citat din editorialul domnului academician Gheorghe Păun (apropo de sărbătoritul zilei de 23 aprilie: La mulți ani, domnule academician!).
Multe sunt subietele, temele tari ale acestui număr (le veți afla din sumar). Noi vă semnalăm cel puțin două: 1. Cine sunt euroscepticii? 2. Refuzul „donaţiei" lui Brâncuşi, o uriaşă mistificare.
Horia Bădescu: Schimbarea la faţă a Europei; Theodor Codreanu: Cine sunt euroscepticii? Nicolae Georgescu: Din antichităţile Mioriţei; Valeriu Butulescu: Refuzul „donaţiei" lui Brâncuşi, o uriaşă mistificare; Eugenia Bulat: Marea simfonie a Limbii Române; Florian Copcea: Spre localizarea Episcopiei Aquae; Viorel Dinescu: Tudor Nedelcea. Un destin împlinit; Eugenia Tofan: Primăvara, mărţişorul şi Eugen Doga; Panaite Chifu: Sculptura atmosferică...
1.,,Dacă aţi băgat de seamă, există o enormă spaimă, în zilele noastre, faţă de ceea ce se numeşte euroscepticism. Şi pe bună dreptate, suntem înclinaţi să credem. Îngrijorarea însă este atât de gonflată, încât „eurooptimiştii" au creat, la modul ideologic, o tipologie umană specială: euroscepticii, care, în perspectiva noilor valori globaliste, ar fi cei mai înrăiţi duşmani ai Europei, o categorie umană catalogată în fel şi chip: iliberali, reacţionari, conservatori, anacronici, naţionalişti, fundamentalişti etc. Toate aceste epitete prăpăstioase vin din arsenalul ideologiilor postmoderne, ultima şi cea mai productivă fiind corectitudinea politică, urmaşa sofisticată a cominternismului sub straiele marxismului cultural"..., scrie Theodor Codreanu.
2.La pagina 9, începe povestea despre Brâncuși, ,,poveste, fabricată de Securitate şi lansată pe piaţă pe cale orală, cea mai sigură şi eficientă, de la Homer încoace. Mesajul era de o simplitate dezarmantă, care îi asigura priza necesară. Idioţi incurabili, oamenii lui Dej şi­-au bătut joc de cel mai mare sculptor român! Când acesta a donat ţării sale toate operele din atelierul său parizian, unii academicieni s­-au opus, iar Dej a spus că nu-­i trebuie! Că sculpturile nu-­l ajută cu nimic la construirea socialismului! Povestea merge şi mai departe. Proştii lui Dej au vrut chiar să dărâme Coloana de la Târgu Jiu. Au tras de ea cu tractorul! Dar n-­au reuşit! Că, vorba poetului, Coloana nu putea ieşi din pământ decât cu Gorj cu tot! Aşa că au renunţat"... scrie Valeriu Butulescu. Merită să parcurgeți tot! Citiți mai departe ...la adresa cunoscută, www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:31:28 Ora standard a Europei de Est