Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Profesori și doctoranzi de la Universitatea din Oradea invitați la Conferința jubiliară

Jubileul Universității de Stat din Chișinău: trei pătrimi de veac de la fondare

Profesori și doctoranzi de la Universitatea din Oradea invitați la Conferința jubiliară

Școala Doctorală de Științe Umanistice a Universității de Stat din capitala basarabeană va marca importantul eveniment, în 22-23 aprilie 2021 prin organizarea Conferinței Științifice Naționale a Doctoranzilor, sub genericul: „Metodologii contemporane de cercetare și evaluare".

La festivitatea de deschidere a manifestării științifice vor lua cuvântul: Igor Șarov (rectorul Universității de Stat din Moldova), Sergiu Cornea (Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul), Sorin Domițian Șipoș (directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea), Laura Pricop (Institutul de Cercetări Interdisciplinare de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași) și Adriana Cazacu (decanul Facultății de Litere de la Universitatea de Stat din Moldova). Conferința plenare va fi susținută de prof.univ.dr.habil. Sorin Șipoș. Vor urma, pe secțiuni, prezentările doctoranzilor participanți, reprezentanți ai unor instituții academice prestigioase: Universitatea de Stat din Moldova Chișinău, Agenția Națională a Arhivelor Chișinău, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" Iași, Universitatea din Oradea, Universitatea „Valahia" din Târgoviște, Universitatea din București, Academia de Administrare Publică Chișinău, USMF „Nicolae Testemițanu", Institutul de Filologie „Bogdan Petriceicu Hasdeu" Chișinău.
Parteneră a instituției academice din Chișinău, Școala Doctorală de Istorie de la Universitatea din Oradea are onoarea de a fi prezentă la acest festin științific cu un corp profesoral select: Sorin Domițian Șipoș (care va rosti o alocuțiune în deschiderea Conferinței și va fi invitat special la Conferința plenară din debutul manifestării cu un excurs din domeniul imagologiei: Imaginea Țărilor Române în relatările călătorilor străini. 1710-1810. Metodologia cercetării), Ion Zainea, Sorin Șipoș, Laura Ardelean, Mihai Drecin și Gabriel Moisa (invitați de onoare în secțiunile Conferinței și membri în Comitetul științific).
Conferința este structurată pe arii tematice reprezentând diferite epoci istorice, de la Evul Mediu la epoca modernă și contemporană, cu abordări diverse, din perspectivă interdisciplinară: istorică, literară, lingvistică, filozofică și ecleziastică. Astfel, la Secțiunea I („Istorie: perspective diacronice și sincronice. Istoria României"), vor fi prezentate teme vizând contextul politic și militar din Moldova veacului al XV-lea, raporturile diplomatice ale Moldovei cu Imperiul Habsburgic sub sceptrul lui Alexandru Lăpușneanu, trecerea de la grafia chirilică la cea latină. La aceeași secțiune, dar consacrată istoriei universale, vor fi expuse subiecte despre metodologia cercetării istorice, aspecte militare din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, educația religioasă în contemporaneitate ș.a., iar la subsecțiunea „Istorie și memorie" vor fi evocate evenimente și personalități ecleziastice din timpul represiunii regimului comunist, o analiză a sistemului concentraționar de sorginte bolșevică și tipologia lagărelor și temnițelor, episodul marii epidemii din Chișinău de la sfârșitul secolului al XIX-lea, un excurs în imagologie (impresiile unor călători străini care au tranzitat spațiul românesc), durerosul fenomen al dezrădăcinării românilor, prezent cu acuitate în actualitate. Secțiunea a II-a este dedicată filozofiei și strategiilor interdisciplinare: auditul etic în școli, conceptul de mentalitate, filozofia limbajului, psihanaliza, orizonturi semiotice în creația lui Camil Petrescu, premise metodologice în hermeneutică etc. Cea de-a III-a secțiune, din generoasa structură a Conferinței, care acoperă o arie de o surprinzătoare anvergură și diversitate, își propune să prezinte teme din domeniul lingvisticii și literaturii: fonetică și dialectologie, sinonimie, semantică, pamflet, evoluția limbii române actuale, lirica digitală, memorialistica lui Victor Eftimiu, proza lui Alexandru A. Philippide, romanul foileton ș.a.
Prezența numeroasă a doctoranzilor orădeni, cu o tematică diversă, acoperind cele mai variate teme de istoriografie, reflectă interesul organizatorilor pentru rezultatele cercetărilor efectuate sub egida Școlii Doctorale de Istorie, coordonată de magistrul Sorin Șipoș: Constantin-T. Stan (Suzana Lorántffy și Școala Reformată Românească din Făgăraș), Marian Gheorghe (Importanța criticismului lui Ranke în metodologia cercetării istorice astăzi), Maria Ungur (Călători străini în spațiul românesc. 1821-1920 - istoriografia problemei), Dănuț Emanuel Poduț (Dinamica credincioșilor de confesiune penticostală din județul Arad. Studiu de caz: Biserica Creștină Penticostală Micălaca-Arad. Cercetarea registrelor parohiale), Cosmin Patcă (Metoda statistică și metoda grafică în cercetarea istorică. Studiu de caz: Monografia satelor de pe Valea Bistrei, Bihor, România), Traian Ostahie (Alegerea episcopului de Oradea în perioada medievală. Studiu de caz: Primogenitus și Benedict), Gelu Daniel Serea (Antroponimia ecleziastică din comitatul Bihor - sec. XII-XIV), Patricia Bianca Usvat (Mișcările religioase din Transilvania de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Istoriografia problemei), Rodica Deac (Aspecte ale presei interbelice bihorene), Florentina Barta (Corespondența - sursă de reconstituire a istoriei contemporane. Studiu de caz: corespondența absolvenților Liceului „Emanuil Gojdu" din Oradea din perioada interbelică), Roland Olah (Evadarea în „Epoca de aur", un capitol neștiut al comunismului românesc).
O conferință organizată cu profesionalism, într-un format ce exprimă un elevat spirit academic, cu un staff științific alcătuit din personalități consacrate, cu anvergură națională și internațională și impresionante cărți de vizită, din cele mai selecte medii universitare. Un adevărat etalon pentru modul de organizare a unei manifestări de acest gen, în care magiștrii pun în valoare, integrând în circuitul axiologic, eforturile doctoranzilor, cercetători acribioși în diferite domenii ale științei și culturii: istorie, lingvistică, filozofie, religie, literatură.
Profesor Constantin-T. Stan,
doctorand al Școlii Doctorale de Istorie, Universitatea din Oradea
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:04:49 Ora standard a Europei de Est