Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810). Metodologia cercetării

Conferință susținută de prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș,

Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810). Metodologia cercetării

Între izvoarele istorice narative, jurnalele și memoriile de călătorie ocupă un loc special, surse de inedite informații trecute prin filtrul unor călători de formații profesionale și intelectuale diverse (militari, clerici, diplomați, funcționari), cu cunoștințe istorice uneori rudimentare, dar animați de dorința de a cunoaște și a înțelege semnificațiile unor noi spații geografice, contextul politic și social al unor ținuturi caracterizate printr-un topos și etos cu iz oriental. Sub imperiul acestei tentante paradigme, excursul prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, directorul Școlii doctorale de la Facultatea de Istorie a Universității din Oradea - Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810). Metodologia cercetării -, susținut on-line, în 11 martie a.c., a reprezentat un util demers academic, adresat confraților, deopotrivă studenților, masteranzilor și doctoranzilor, tinerilor cercetători în domeniu care au participat într-un număr foarte mare.

Organizată sub egida Școlii Doctorale de Istorie de la Universitatea din Oradea, în cadrul proiectului proGNOSIS, în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare" din Suceava, în prezența prof. univ. dr. habil. Ștefan Purici, prorectorul instituției sucevene (moderator), a prof.univ.dr.habil. Bogdan Popoveniuc, directorul Școlii doctorale de Științe Socio-Umane de la aceeași universitate, conferința s-a constituit într-o eclatantă incursiune privind metodologia cercetării în fascinanta ramură a imagologiei. Apelând la consistente și pilduitoare izvoare bibliografice (îi amintim doar pe Nicolae Iorga, Pompiliu Eliade, P. P. Panaitescu, Paul Cernovodeanu, Maria Holban, Neagu Djuvara), adevărate călăuze într-un vast labirint informațional, conferențiarul a avut darul de a sistematiza, de a extrage înțelesurile istorice, de a contextualiza informațiile, încadrându-le în spiritul mai larg al epocii. Elaborarea unor detaliate grafice ne-a oferit o perspectivă complexă asupra unui adevărat fenomen istoriografic, perpetuat de-a lungul secolelor, generând o utilă panoramă istorică cu interferențe antropologice.
Auditorului i-au fost relevate, aplicat, într-o fluentă și plastică expunere, cu acribia cercetătorului experimentat, etapele unui riguros și fundamentat parcurs metodologic: identificarea originii călătorilor, direcțiile de deplasare (intrare) spre Țările Române (cu influențe orientale în spațiul extracarpatic și elemente de occidentalizare în cel transilvan), scopul voiajului (misiuni diplomatice și ecleziastice, călătorii de agrement - transformate, în unele cazuri, în consistente investigații cu caracter științific), teritoriile statale traversate, toponimia frontierelor, destinația, tipologia însemnărilor (rapoarte oficiale, militare sau diplomatice, jurnale, epistole, memorii), în funcție de formația călătorilor.
Dincolo de relativitatea științifică a unor informații (observațiile consemnate sunt, uneori, episodice, neconcludente, generând și aprecieri fanteziste), confuzii onomastice și toponimice, relatările voiajorilor au o incontestabilă relevanță documentară, mărturii ale unor realități percepute nemijlocit, uneori cu naivitatea amatorului în domeniu, dar cu genuinitate și emoție. Devenim, astfel, martorii unor aspecte sociale și mentalități surprinzătoare, pătrunzând în intimitatea unor vremuri revolute. Prin fața ochilor noștri se perindă, în secvențe aproape cinematografice, oameni, locuri, obiceiuri, ritualuri. Ceea ce ne atrage însă cel mai mult atenția sunt referirile la structura fizică și psihologică a etnicilor români (majoritatea fac apel la caracterul latin al limbii române), priviți, în general, cu obiectivitate, într-un spirit pozitiv, într-un spațiu în care sunt majoritari.
Concluzionând, conferința magistrului Sorin Șipoș impune continuarea, într-un cadru similar, a investigațiilor destinate studiilor de imagologie. Aprecierile unor alogeni determină o mai nuanțată autocunoaștere, ne relevă noi dimensiuni ale profilului nostru moral, comportamental și atitudinal de-a lungul istoriei, un real reper în configurarea noastră ca homo historicus în relativitatea prezentului.
Constantin-Tufan Stan,
doctorand la Facultatea de Istorie a Universității din Oradea      
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:15:57 Ora standard a Europei de Est