Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

MEMORIUL PROFESORILOR DE ISTORIE DIN JUDEȚUL BIHOR

În atenția Domnului MINISTRU, Sorin Mihai Câmpeanu

MEMORIUL PROFESORILOR DE ISTORIE DIN JUDEȚUL BIHOR

În contextul dezbaterilor publice asupra noilor propuneri de planuri-cadru de învățământ pentru nivel liceal

1.Argumente pentru statutul disciplinelor Istorie și Istoria Românilor în planurile-cadru de învățământ pentru nivel liceal
Legea Educației Naționale nr. 1/2011, la art.2,alin.1 prevede (...) „promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate",iar la alin.(3) se precizează că „idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii". 
Potrivit art. 68, alin. 5, al aceluiași act normativ, învățământul liceal este centrat pe dezvoltarea și diversificarea competențelor-cheie (specificate la alin. 1), precum și pe formarea competențelor specifice în funcție de filieră, profil, specializare sau calificare. Astfel, considerăm că Istoria are un rol primordial în dezvoltarea unor competențe-cheie, precum cele sociale și civice, antreprenoriale, de sensibilizare și de expresie culturală, de a învăța să înveți.
Pornind de la aceste considerente, putem susține că Istoria are o contribuție majoră în educarea și formarea profesională a elevilor, contribuind la împlinirea și dezvoltarea personală, la integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate, la ocuparea unui loc de muncă, dar și la formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural. 
Totodată, Istoria contribuie la „educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural" (Legea Educației Naționale nr. 1/2011, art. 4).
Conform celor expuse anterior, considerăm că profilul absolventului de liceu ar fi imposibil de realizat fără contribuția Istoriei ca disciplină fundamentală în formarea viitorilor cetățeni, care trebuie să fie capabili de a promova inițiative și proiecte culturale, de a identifica oportunități pentru activitățile personale și profesionale, de a manifesta un comportament pro-activ și responsabil care încurajează integrarea socială și interculturalitatea. Totodată, studiul Istoriei în liceu dezvoltă capacitatea de analiză și sinteză, de exprimare de opinii argumentate, de elaborare a unui plan de dezvoltare personală, care să armonizeze propriul profil cu diversele oportunități profesionale.
„Apoi Istoria - preciza A.D.Xenopol - este singurul mijloc în stare să deștepte în sufletul nostru iubirea cea sfântă de țară, ea ne arată cum popoarele au fost mari când au știut să sacrifice interesele pentru binele comun; tot Istoria ne învață că moralitatea, respectul datoriei, puternica viață de familie sunt condițiile înfloririi vieții popoarelor".
Întotdeauna s-a spus, pe drept cuvânt, că Istoria este „marea carte" a omenirii, în sensul în care prezentul trăit este în strânsă interdependență cu trecutul, că actualitatea,cu dimensiunea ei cotidiană, cu problematica și imperativele ei, nu poate fi înțeleasă fără o viziune clară a antecedentelor ce au generat-o ori au influențat asupra plăsmuirii ei. De asemenea, fără o viziune lucidă asupra prezentului care ne înconjoară, nu se poate detecta calea spre transformarea condițiilor existente în vederea asigurării unei ordini sociale mai demne, mai umane, în congruență cu tendința spre schimbare, care este o trăsătură caracteristică a societății omenești.
2. Istoria, ca disciplină de învățământ în alte state europene
Analizând documentul elaborat de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, și anume Recomandarea 15/2006, în ceea ce privește rolul pe care Istoria trebuie să-l aibă în educarea noii generații, cea a integrării europene, reținem ideea principală conform căreia predarea istoriei ocupă un loc central în educația cetățenilor, care trebuie să fie responsabili și implicați activ în viața politică, să respecte diferențele culturale și identitățile naționale, să susțină activ valori fundamentale (toleranța, înțelegerea reciprocă, democrația, drepturile omului).
Totodată, predarea Istoriei ocupă un loc central în construcția europeană prin sublinierea moștenirii istorice și culturale comune, îmbogățită prin diversitate și care conține chiar și aspecte conflictuale, uneori, dramatice.

 

Profil

România*

 

Italia**

Ungaria**

Austria**

Slovacia**

Umanist

 

2 ore

(3 ore - doar la clasa a X-a)

(4 ore - doar clasa a XII-a - Științe sociale)

sau

1 oră, la care se adaugă decizia fiecărei școli

3 ore

3 ore

2 ore

2 ore

Real

1 oră

3 ore

2 ore

2 ore

2 ore

 
*nr. de ore de Istorie propuse în planurile-cadru pentru învățământul liceal
**nr. de ore de Istorie existente în planurile-cadru pentru învățământul liceal
 
Prin predarea Istoriei se asigură „dezvoltarea capacităților critice ale elevilor, a abilității lor de a gândi pentru ei înșiși, de a manifesta obiectivitate și rezistență la manipulare; studiul critic al manipulării istoriei, al evenimentelor controversate prin luarea în discuție a diferitelor fapte, opinii și puncte de vedere" (Recomandarea 15/2006).
 3. Actualele propuneri ale planurilor-cadru de învățământ din România și lipsa egalității de șanse față de studierea Istoriei
Noile provocări cu care se confruntă Istoria la începutul noului mileniu țin de statutul acesteia (în mod deosebit în școala obligatorie), de legătura Istoriei cu dezvoltarea acelor competențe care vor fi necesare elevilor fie pentru a-și continua educația, fie pentru a se angaja pe piața muncii.
Elevii care termină clasa a VIII-a au dreptul să aprofundeze cunoștințele de istorie dobândite în gimnaziu. Este vorba despre respectarea dreptului la educație, așa cum e acesta prevăzut și în Convenția O.N.U. cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, la 20 noiembrie 1989 și ratificată de țara noastră prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990.
La clasele de învățământ profesional, prima variantă de plan-cadru, atribuie o oră săptămânal la clasa a IX-a, dar din păcate la clasele a X-a și a XI-a atribuie 0,5 ore săptămânal (ceea ce înseamnă că la clasă se va studia o oră, odată la două săptămâni).
Pentru învățământul profesional, prima variantă de plan-cadru atribuie o oră săptămânal la clasa a IX-a și, din păcate, 0,5 ore săptămânal la clasele a X-a și a XI-a, ceea ce înseamnă câte o oră de studiu, o dată la două săptămâni.
Acest demers este destul de dificil de realizat și, totodată, nu asigură o continuitate în actul didactic.E adevărat că elevii din cadrul învățământului profesional se pregătesc pentru o anume meserie, dar competențele dobândite prin studiul Istoriei le facilitează inserția pe piața muncii și o mai mare capacitate de adaptare la contextul socio-politic și economic actual.  Deci, Istoria trebuie să rămână în planurile-cadru, atât la profilurile tehnice, servicii, de la liceu, cât și pentru școlile profesionale.
În clasa a XI-a, profilul Servicii, Istoria se studiază două ore pe săptămână, iar în clasa a XII-a doar o oră săptămânal. Deși Istoria face parte din aceeași arie curriculară cu Geografia și Disciplinele socio-umane, elevii nu au posibilitatea de a opta pentru Istorie la susținerea examenului național de bacalaureat, în condițiile în care mulți dintre ei își doresc aceasta.
Pentru liceele teologice, numărul orelor alocate pentru o săptămână, la disciplina Istorie, este neuniform, în condițiile în care disciplina Istorie este materie obligatorie în cadrul examenului de bacalaureat (exemplificare: la liceele ortodoxe și penticostale, numărul orelor alocate Istoriei este identic, conform ambelor variante, 1+2, în vreme ce la liceele greco-catolice sau baptiste, numărul acestora este diferit, fiind mai mic decât la celelalte licee teologice menționate, conform acelorași două variante de planuri-cadru propuse spre dezbatere).
Pentru toate liceele cu filieră vocațională (inclusiv teologice), numărul de ore alocat la disciplina Istorie este diferit la ciclul liceal inferior în comparație cu ciclul liceal superior (exemplificare: la liceele teologice ortodoxe, este alocată o singură oră pe săptămână în trunchiul comun la clasele a IX-a și a X-a, în vreme ce la clasele a XI-a și a XII-a sunt alocate două ore pe săptămână; în planurile-cadru propuse spre dezbatere, nu sunt propuse ore la această disciplină pentru curriculumul diferențiat).
4. Propunerile profesorilor de istorie din județul Bihor pentru îmbunătățirea planurilor-cadru destinate claselor de liceu:
- introducerea denumirii corecte a disciplinei Istorie la clasele a VIII-a și a XII-a, și anume: Istoria Românilor; argumentul este simplu și evident: elevii studiază Istoria Românilor, nu Istorie Universală,cum se procedează la nivelul claselor V-VII, respectiv IX-XI;
*la filiera teoretică, propunem trei ore de Istorie pe săptămână pentru profilul umanist, la toate specializările și două săptămânal, pentru toate specializările celui real;
*pentru liceele vocaționale, profil teologic, solicităm eliminarea diferențelor dintre specializări în ceea ce privește numărul de ore alocate disciplinei Istorie (la liceele ortodoxe, pentru ciclul superior al liceului sunt propuse două ore în trunchiul comun, iar la celelalte licee teologice, doar o oră); în acest sens, solicităm să se aplice planul propus pentru liceele ortodoxe;
*alocarea a două ore de Istorie pe săptămână în trunchiul comun pentru toate cele patru clase din învățământul liceal la toate liceele vocaționale, indiferent de profilul existent: teologic, pedagogic, sportiv sau artistic (întărind faptul că, în actuala formă a bacalaureatului, disciplina Istorie constituie o materie obligatorie); pe lângă cele două ore cuprinse în trunchiul comun, solicitate a fi repartizate elevilor din anul terminal (implicit și în cazul claselor IX-XI, recomandăm alocarea unei alte ore, care să facă parte din sfera curriculumului diferențiat (C.D.);
*la învățământul tehnic și profesional, propunem o oră de Istorie la clasa a IX-a profesională și o oră de Istorie la clasa a X-a profesională;  de asemenea, pentru nivelul liceal tehnic propunem două ore de Istorie pe săptămână la clasele IX-XII, la toate specializările, pentru ca elevii să aibă posibilitatea de a alege să susțină examenul de bacalaureat și la disciplina Istorie.
5. Și totuși Istoria rămâne necesară!
Dacă Istoria „pălește" în fața altor discipline, așa cum unii ,,specialiști" încearcă să minimalizeze rolul acestei discipline prin reducerea numărului de ore din  noile planuri-cadru, care se dorește a fi aprobate, cu tot respectul, întrebăm: de ce a fost aleasă data de 1 Decembrie ca Zi Națională a României? Putea fi aleasă oricare altă zi din calendar, dacă Istoria n-ar fi atât de importantă în viața oricărui popor, în cazul de față, cel român!
 
 Oradea, 24 ianuarie 2021, la 162 de ani de la Unirea Principatelor Române
 
Profesori de Istorie din județul Bihor,
(128 de profesori, în ordine alfabetică)
Daniel Antonescu
ApátiTimea
Klementina Ardelean
Nicolae Avram
Alina-Claudia Ban
Florentina Barta
BélfenyériTamás-János
Mihaela Biriș
Mircea Blaga
Raluca Gabriela Blaga
Ramona Floriana Bogdan
Diana Bondar
Florica Borz
Ildiko Gabriela Borza
Angela Aurelia Botez
Cristina Brădău
Sergiu Bruchental Pop
Cristina Bughiu
Florin Nicolae Bughiu
Emanuel Bujorean
Alina Ioana Buzle
Cristi Ciorba
Marius Ciprian Ciorba
Andreea Ciotea
Sergiu Ciure
Cristian Cociuba
Delia Cora
Mirela Corbu
Lavinia Ruxandra Corcheș
Florentina Cornea
Claudia Cotuna
Alexandrina Crăciun
Ilie Crăciun
Iosif Crăciun
Dacian Cristea
Romeliu Gabriel Crișan
Ioan Sorin Cuc
Erika Damian
Marius Danciu
Olivia David
Mihai Deheleanu
Ovidiu Derecichei
Felicia Dragoș
Florica Violeta Dumea
Florina Dumea
Anca Fabian
Ramona Ioana Faur
Fazakas Gábor
Fazakas Judit
Mioara Geta Fele
Amalia Feneși
Luminița-Simona Feșnic
Otilia Filip
Mihaela Flore
Monica Ana Foldvari
ForróCorina Maria
Anca Gabor
Mihaela Gabrian
Alin Gherghel
Lenuța Gherlea
Livia Ghiurcuța
Dorina Gurău Blaj
Felicia Haidău
Anca Hălmăgean
Anamaria Delia Horgoș
Liviu Ciprian Hosu
Cristina Ignat
Marius Ile
Luminița Maria Ilea
Agneta Rodica Iovan
Dan Ispas
Aurel Anghel Ivan
Livia Ivan
Nicolae Vasile Iștoc
Florin Iștoc-Zembrea
Ramona Iștoc-Zembrea
Adriana Jurca
Emil Lazar
Camelia Magda
Ioana-Florina Manolache
Anda Marian
Elena Cristina Marian
Maria Mălai
Florin Olimpiu Mălai
Florin Mercaș
Mariana Meze
Diana Mic-David
Ioana-Elena Miron
Irén Mocsár
Daniel Morar
Florin Dacian Moruț
Nagy Gabriella
Ramona Olariu
Mihaela Olău
Florin-Alin Oros
Levente Otto Otohál
Cosmin Patca
Florina-Diana Perț
Otilia Manuela Peti
Angela Pop
Ionel Pop
Ana Popa
Corina Diana Precup
Lucian Ropa
Dorina Mihaela Roșu
Gabriela Dumitra Sabău
Florica Sărac
Nicolae Sărac
Gelu Serea
Antonia Mihaela Silaghi
Valentina Silaghi
Adriana Silaghi-Lucaci
Ioan Nicolae Suciu
Manuela Iulia Suciu
Szilagyi Hajnalka
Silvia Șora
Liliana Tanc
Iulia Tănescu
Anca Toderaș
Daniel Topală
Nicolae Gheorghe Ungur
Mirela Vancu
Robert Varga
Liana Vlad
Mihaela Dana Zaha
Călin Zopota
Daciana Zsoldos
Zsuzsa Zatoschil Ballai
Trimite email
joi, 26 decembrie 2024, 16:58:04 Ora standard a Europei de Est