Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
18 septembrie 2024

2.000 de lei pentru elevii cu media 10 la Evaluarea Națională 2024 și 5.000 de lei pentru cei cu medii maxime la BAC 2024 – proiect adoptat de Guvern / Sumele sunt aceleași din 2022

Proiectul care prevede ca elevii care au obținut media 10 la Evaluarea Națională 2024 să primească 2.000 de lei, iar cei cu medii maxime la examenul național de Bacalaureat 2024 – 5.000 de lei, este pe ordinea de zi în Guvern.
Este vorba despre proiectul de hotărâre privind acordarea de stimulente financiare absolvenților care au obținut media 10 la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, sesiunea 2024 și la examenul național de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2024.
Proiectul de Hotărâre de Guvern (HG) a fost adoptat în ședința de Guvern, miercuri, a anunțat ministra Educației, Ligia Deca, pe pagina sa de Facebook.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...


2 septembrie 2024

Toți inspectorii școlari generali din țară, convocați la Poiana Brașov de ministra Ligia Deca, la trei zile de consfătuiri, pe 4-6 septembrie – surse

Toți inspectorii școlari generali (ISG) din inspectoratele școlare sunt convocați pentru trei zile de consfătuiri la Poiana Brașov de ministra Ligia Deca, potrivit surselor Edupedu.ro.
Șefii inspectoratelor școlare județene (ISJ) și din Municipiul București (ISMB), numiți politic după Pixiada din luna august – despre care a scris aici pe larg Edupedu.ro, vor merge la Poiana Brașov pe 4-6 septembrie.


Mai mulți secretari de stat din Ministerul Educației și ministra Ligia Deca se vor întâlni cu inspectorii școlari generali în format fizic, mai arată sursele citate.

Potrivit surselor noastre, consfătuirile de 3 zile vor avea loc la Hotel Șoimul din Poiana Brașov.


Pentru inspectorii școlari generali adjuncți, întâlnirile cu oficiali din Ministerul Educației se vor organiza online, de pe 3 până după 20 septembrie, după graficul transmis în inspectoratele școlare.

Deca nu a mai organizat până acum astfel de întâlniri cu inspectorii școlari generali care să dureze mai mult de o zi.

Ligia Deca a mai organizat o conferință cu inspectorii școlari generali în format fizic și în anul școlar trecut, la București, în octombrie 2023.

Atunci, erau pe ordinea de zi bursele școlare, transportul elevilor, digitalizarea evaluărilor naționale și organizarea noilor direcții județene de învățământ preuniversitar (DJIP).
Edupedu.ro a scris la mijlocul lunii august că începe Pixiada, sezonul numirilor din pix ale inspectorilor și directorilor de școli: peste 2.500 de persoane au fost puse de politicieni sau reconfirmate în conducerile școlilor și ISJ-urilor.

Recent, Ligia Deca l-a schimbat din pix pe inspectorul școlar general PNL Cătălin Canciu cu Cici Bolovan, tot de la PNL, președinta organizației județene de femei a partidului.

Politizarea educației, la loc comanda. Ligia Deca a cedat presiunii partidelor și a șters de pe lista incompatibilităților pentru directorii și inspectorii școlari funcțiile de consilieri locali sau județeni, în proiectul legii învățământului preuniversitar
Concursul pentru șefia inspectoratelor școlare, profund politizate, nu se organizează nici în acest an. Ligia Deca: “Eu îmi doresc profesionalizarea managementului la nivelul inspectoratelor”, dar după adoptarea legilor
Consfătuirile naționale pe discipline școlare au loc online, în perioada 1-30 septembrie, potrivit unei adrese a Ministerului Educației...

Sâmbătă, a avut loc premiera documentarului „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea”

Eveniment inedit derulat în spațiul virtual al social-media

Sâmbătă, a avut loc premiera documentarului „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea”

Filmul documentar urmărește aducerea în spațiul public a unor informații, puțin cunoscute, despre dimensiunile represiunii politice din județul Bihor din perioada anilor 1945-1989.

În cadrul documentarului au fost prezentate cele trei centre de recluziune din Oradea: Lagărul de Internați nr. 1 din Cetate, Securitatea din Oradea (strada Republicii) și Penitenciarul Oradea (Parcul Traian).
Evenimentul de premieră a fost urmat și de o dezbatere live cu cei care au colaborat la acest proiect, dar și cu specialiști în domeniul istoriei și al regiei: conf. univ. dr. Florentina Nițu, decan al Facultății de Istorie (Universitatea București); părintele Cristian Borz, paroh al Bisericii Greco-Catolice din Bădăcin, custode al Casei Memoriale Iuliu Maniu; Mihai Dragomir, directorul Festivalului de Film și Istorii Râșnov; actrița Anda Tămășanu, Teatru ,,Regina Maria"; Ana Maria Borz, studentă, și lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș, cercetător. Moderatorul discuțiilor a fost dr. habil. Cosmin Budeancă, Fundația Culturală Memoria, care a subliniat rolul pe care îl joacă aceste locuri ale memoriei în istoria recentă a României.  
„Este de dorit ca astfel de proiecte de rememorare a unei istorii recente, îngrozitoare, dar care este o memorie, să fie transmise tinerilor. Filmul de artă și toate demersurile voastre de la Oradea sunt utile, și trebuie să fie încurajate și de instituțiile statului și nu să se deruleze doar prin asociații și prin entuziasmul unor persoane. E important să facem cercetare pe aceste subiecte, să muzealizăm. E bine că putem profita de acest context online pentru a organiza evenimente pentru că tinerii sunt interesați de acest mod de abordare", a subliniat conf. univ. dr. Florentina Nițu, decan al Facultății de Istorie de la București.
Proiectul s-a bucurat de un sprijin consistent și din partea organizatorilor Festivalului de Film și Istorii Râșnov, care au organizat în vară o școală de vară la care au participat două studente de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din Oradea, Ana Maria Borz (Istorie) și Andreea Bot (Jurnalism).
 „Persoanele din film sunt niște eroi, nu mai prejos de marii voievozi. Astfel de filme sunt un fel de justiție pentru ei, de multe ori ei neavând parte de o justiție. Pentru tineri e greu să traducem ce s-a întâmplat în trecut și asta încercăm să facem la festivalul de la Râșnov", a subliniat Mihai Dragomir, directorul Festivalul de Film și Istorii Râșnov.
Printre invitații la dezbatere s-a aflat și părintele Cristian Borz, paroh al Bisericii Greco-Catolice din Bădăcin, cel care a pus pe harta României un loc special al memoriei, Casa Memorială Iuliu Maniu. „Sunt profund impresionat de acest documentar „Locuri ale memoriei". El valorează mult mai mult decât numeroasele orele de cateheză și religie în care încercăm să explicăm credința. Mi-ar fi mult mai ușor să explic ce este credința după ce tinerii ar vedea acest film. În aceste locuri s-au născut sfinți. Sora bunicii, Maria Crescentia, mi-a povestit că, la Penitenciarul din Oradea, în primele sale zile acolo, era paralizată de spaimă, celulele fiind foarte întunecoase. Însă lângă celula ei, a avut șansa să fie un preot cu care putea vorbi și a reușit să depășească această spaimă", a mărturisit părintele Cristian Borz.
Un loc central în acest film documentar l-a avut și actrița Anda Tămășanu, care a jucat în spectacolul „Cei ce nu uită", rolul unei gardience. „A fost foarte, foarte greu să mă detașez când am expus faptele, mai ales că am și filmat în beciul Securității din Oradea, unde se mai păstrau scrijeliturile deținuților de acum 70 de ani", a declarat Anda Tămășanu.
Documentarul are ca grup țintă elevii și studenții, care departe de biblioteci, în acest context pandemic, pot să cunoască prin acest film realitățile atroce ale regimului comunist. „Noi, tinerii, suntem o generație plină de șanse, noi nu a trebuit să facem războiul, România Mare și nici să luptăm în munți. Astfel, noi suntem generația care putem construi și trebuie să știm că avem această șansă pentru că oameni ca cei care au apărut în film au petrecut ani mulți la canal sau în celule umede, ca cele de la Securitate", a declarat Ana Maria Borz, studentă la Istorie.
Filmul documentar „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea", este un proiect al Asociației cei 40 de Mucenici, care s-a bucurat de sprijinul financiar al Direcției Social-Comunitare din cadrul Consiliului Județean Bihor.
„Acest proiect a fost gândit în starea de urgență când accesul la biblioteci, muzee, cultură în general, a fost drastic restricționat. Totul a pornit de la nevoia studenților mei de la Jurnalism de a avea acces la informații despre închisorile comuniste, însă nu în forma clasică, ci printr-un produs digitalizat. Acest documentar, care poate fi vizionat on-line pe pagina wwww.memoriarezistentei.ro, vine să suplinească o lacună și să ofere o alternativă la educația clasică", a menționat lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș, cercetător.
Filmul poate fi urmărit gratis pe siteul www.memoriarezistentei.ro dar și pe You Tube pe canalul Memoria Rezistenței.
(C.P.)
Trimite email
vineri, 1 noiembrie 2024, 02:08:24 Ora standard a Europei de Est