Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Ministrul Monica Cristina Anisie - la un an de mandat

5 noiembrie 2020,

Ministrul Monica Cristina Anisie - la un an de mandat

Raportul de activitate „1 an de guvernare" al ministrului Monica Cristina Anisie (structurat pe domeniile majore de activitate ale Ministerului Educației și Cercetării - învățământ preuniversitar, învățământ superior și cercetare) cuprinde, în egală măsură, răspunsurile la principalele provocări ale mandatului și obiectivele îndeplinite într-o perioadă extrem de dificilă, grevată de declanșarea pandemiei de COVID-19.

În învățământul preuniversitar, intervențiile prioritare au vizat operaționalizarea unor măsuri de impact care să combată, într-o primă fază, pe termen scurt,  rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rezultatele slabe ale elevilor la testările naționale și internaționale și rata de analfabetism funcțional. Măsurile întreprinse în învățământul preuniversitar au acoperit nevoile de sprijin și de educație a zeci de mii de elevi - extinderea programului „Masa caldă", transportul gratuit pentru elevi, tichetele sociale pentru elevii din medii defavorizate.
Au fost alocate fonduri substanțiale, prin programe sociale destinate categoriilor defavorizate, pentru susținerea participării școlare și reducerea abandonului școlar. De asemenea, pe acest segment au fost adoptate și intervenții sistemice de tipul metodologiilor care includ acțiuni pentru combaterea segregării școlare și încurajarea accesului la educație incluzivă de calitate și formare.
Debirocratizarea activității cadrelor didactice, demers anunțat încă de la preluarea portofoliului și dublat de promovarea calității în educație prin realizarea unui act educațional centrat pe nevoile elevului, s-a concretizat prin reducerea numărului de comisii din școli și eliminarea unor seturi de documente, dar și prin revizuirea/simplificarea standardelor A.R.A.C.I.P. de evaluare externă și a metodologiei aferente.
Alte direcții de acțiune: profesionalizarea carierei didactice și a managementului școlar, îmbunătățirea infrastructurii școlare prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat, precum și asigurarea transportului gratuit pentru elevi.
Pandemia de COVID-19 a impus aplicarea unor măsuri care să adapteze sistemul de educație la noile constrângeri. Ministerul Educației și Cercetării a răspuns prin reacții imediate la problemele „cronicizate" de-a lungul timpului în sistem, asigurând într-o manieră structurată intervenții rapide în vederea respectării dreptului de acces egal la educație. În acest sens, acțiunile Ministerului Educației și Cercetării au vizat încheierea în condiții bune a anului școlar 2019-2020, asigurarea cadrului legislativ pentru organizarea examenelor și a evaluărilor naționale din anul școlar 2020-2021, pregătirea deschiderii noului an școlar în condiții optime, respectiv promovarea măsurilor care sprijină digitalizarea sistemului de educație și centrarea pe utilizarea tehnologiilor IT în procesul de predare-învățare și pentru managementul educațional. Mai mult decât atât, a fost lansat procesul de elaborare a Strategiei privind digitalizarea educației din România 2021-2027, SMART-Edu.
În învățământul superior, prioritățile au fost: recredibilizarea studiilor doctorale, operaționalizarea Registrului matricol unic al universităților din România (R.M.U.R.), asigurarea condițiilor pentru desfășurarea alegerilor corecte la nivelul conducerii universităților, crearea de mecanisme funcționale pentru monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, precum și inserția acestora pe piața muncii și sprijinirea instituțiilor de învățământ superior în dezvoltarea și implementarea strategiilor privind internaționalizarea procesului educațional și creșterea vizibilității instituționale.
În aceeași măsură, având în vedere contextul epidemiologic, au fost puse în practică formule de susținere a universităților în procesul de adaptare a măsurilor de protecție a studenților la îmbolnăvirea de COVID-19.
Realizări în domeniul Cercetare-Dezvoltare-Inovare:
*Majorarea bugetului dedicat activităților C.D.I. prin suplimentarea succesivă a alocărilor financiare cu peste 370 milioane lei;
*Asigurarea obiectivității evaluării proiectelor prin cooptarea unor experți internaționali în echipele de evaluatori;
*Evaluarea institutelor naționale de cercetare și dezvoltare în scopul dezvoltării unor poli naționali de competitivitate;
*Demararea procesului de cartografiere a infrastructurii de cercetare și de creare a unei rețele de infrastructură de cercetare regională care să ofere acces la echipamente tuturor cercetătorilor din instituțiile publice din regiune;
*Asigurarea condițiilor necesare continuării și finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanțare și participare națională și europeană.
„Obiectivele pe care mi le-am propus încă de la preluarea mandatului au vizat, pe termen mediu și lung, crearea premiselor de implementare a proiectului «România educată», proiect al președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis. Asigurarea unui învățământ de calitate pentru toți elevii, personalizarea acestuia, flexibilizarea şi adaptabilitatea sistemului de educație la schimbările externe și la provocările viitorului sunt deziderate fundamentale în acest proiect. Odată cu declanșarea pandemiei, atingerea lor a devenit imperativă pentru sistemul educațional, noile realități sanitare obligându-ne să găsim soluții rapide și răspunsuri adecvate pentru școală. Între acestea, crucială se dovedește a fi digitalizarea sistemului de educație, cu accent pe asigurarea egalității de șanse pentru toți beneficiarii. A fost și continuă să fie o misiune dificilă, iar îndeplinirea acesteia depinde de implicarea întregii societăți. Din perspectiva aceasta, pot afirma că răspunsurile primite până acum, la Ministerul Educației și Cercetării, sunt încurajatoare, existând, iată, inclusiv prin măsurile adoptate, premisele pentru a reuși", a declarat Monica Cristina Anisie, ministrul Educației și Cercetării.
► Raportul de activitate este disponibil integral aici. (B.C.)
Trimite email
marți, 3 decembrie 2024, 19:26:27 Ora standard a Europei de Est