Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Nu se știe câți vor veni și după care scenariu...

În Bihor, luni, elevii sunt așteptațí la școală, dar...

Nu se știe câți vor veni și după care scenariu...

,,Consultarea este în plină desfășurare, încă, pentru că părinții se pot gândi ce vor face... Vom afla, efectiv, câți dintre acești părinți își lasă copiii la școală sau vin la școală, abia luni! Ceea ce nu este o crimă", ne-a spus vineri, 11 septembrie 2020, inspectorul școlar general, prof. dr. Virgil Blage, într-o conferință de presă.

O nebuloasă pandemică!
Deci, la această oră târzie (din noaptea minții), doar două lucruri sunt clare și sigure, pe care putem conta înainte de începerea cursurilor, restul este o nebuloasă pandemică!
1.Pentru cadrele didactice, noul an școlar a început marți, 1 septembrie 2020 (an de an, la începerea anului bisericesc). 2. Pentru preșcolari și elevii învățământului preuniversitar, noul an școlar va începe luni, 14 septembrie 2020, și nu la 1 octombrie, cum și-ar fi dorit unii politicieni (adică, după alegerile locale, din 27 septembrie). De ce nu (și-au zis unii... mângâindu-și barba)? Dacă studenții încep pe 1 octombrie, de ce nu ar putea începe și elevii ...
Dacă domnul președinte a ,,decretat" trei scenarii, în trei culori (roșu, galben și verde), vineri, generalul Inspectoratului Școlar Județean Bihor ne-a vorbit și despre un verde deschis (care trage foarte mult spre galben, după cum am înțeles noi)...
Dacă în cazul unor școli, precum C.N. ,,Emanuil Gojdu", ,,Onisifor Ghibu", Școala Gimnazială Nr. 11, Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga", ca să vă dau numai câteva exemple (din sală i se șoptește: ,,Școala ,,Dacia")... Școala ,,Dacia", sigur, poate cel mai cunoscut caz" (subliniază inspectorul general). Deci acolo (în cazul celor cinci școli amintite - n.n.), de fapt, suntem în scenariul galben, chiar galben-galben (Pentru că? se pune întrebarea din sală), pentru că spațiile de care dispunem pentru desfășurarea activității instructiv-educative nu sunt suficiente. De exemplu, la Gimnazială 11, se poate lucra doar într-un singur corp, în timp ce celelalte corpuri sunt în construcție.
Școala Gimnazială ,,Oltea Doamna"?
,,Sunt două nuanțe de verde la ,,Oltea Doamna". Și acum o să vă explic de ce au apărut pe planșele noastre două nuanțe de verde. Noi, când am gândit scenariile de deschidere a anului școlar, am pornit de la scenariul epidemiologic care s-a stabilit pe baza ratei de incidență la mia de locuitori și apoi am defalcat pe nivele; adică: preșcolar, primar, gimnazial, liceal, învățământ profesional tradițional și dual, învățământ postliceal . La ,,Oltea Doamna", ca să răspund concret întrebării, preșcolarii, cei de la grădiniță, funcționează în scenariul verde, pentru că ei nu pot să facă activitățile on-line. La fel se întâmplă și cu cei din primar, vor funcționa pe scenariul verde  (Dar sunt clase mari, numeroase !!! vine mirarea)... Sunt clase mari, se va asigura distanțarea, adică distanțarea între elevi prin toate metodele posibile, inclusiv prin separatoare. Deci, acolo unde nu se poate realiza distanțarea, distanțarea fizică, așa cum prevăd normele, adică distanțarea de un metru, acolo se vor utiliza aceste separatoare. Acesta este cazul la ,,Oltea Doamna". Când vorbim, însă, despre gimnazial la ,,Oltea Doamna", apare scenariul verde deschis. Ce înseamnă? Asta înseamnă că toți cei care vor să vină la școală... vin la școală și participă fizic la ore. În timp ce cei care nu vin la școală, având motive întemeiate să nu vină, mă gândesc la starea de sănătate, la existența în familie a unor persoane cu boli cronice sau dacă pur și simplu există temeri ale părinților cu privire la capacitatea instituției de a asigura siguranța copilului, optează pentru varianta online... (...). Din sală, se cer precizări și detalii legate de prezența totuși a copiilor la cursuri, care nu ține de ,,moftul" unora sau altora!!! ,,Până la urmă care sunt regulile și care este situația"? Poate că nu m-am făcut eu foarte bine înțeles (vorba aceea, fiecare înțelege ce vrea și ceea ce-i convine; abia așteaptă elevii o ,,portiță" și se fac nevăzuți... adică online - n.n.)! Temerile părintelui trebuie să fie și ele justificate. O dată, bun, care este situația școlii. Sigur că în școală noi nu putem garanta că copilul, la un moment dat, nu va intra în contact cu un alt copil care este purtător al virusului. Da, dar părintele știe foarte clar că, acasă, există bunicul care are o problemă sau părintele știe foarte clar că el, la rândul lui, are niște probleme de sănătate. Și-atuncea, prin aceasta, își justifică. Asta este, până la urmă, justificarea (...). Cu acte medicale! Putem să solicităm o recomandare medicală în acest sens", a conchis domnul inspector școlar general Virgil Blage.
Directorul D.S.P. a subliniat obligația U.A.T.-urilor în acest proces
Doamna dr. Daniela Rahotă, directorul D.S.P. Bihor, invitată la conferința de presă de vineri, a bătut monedă pe legislația în vigoare, sugerând că aceasta ar fi bine dacă ar fi cunoscută și respectată de părinți (cum ar fi Ordinul comun al M.S și M.E.C.). Făcând referire la acest Ordin și la Ordonanța de Urgență a Guvernului 162 din 2008, care specifica clar că ,,autoritățile publice locale pot încheia contracte de prestări servicii în localitățile unde nu există medic școlar, cu medicii de familie din localitatea respectivă sau cu personal mediu. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar în 2020, acest Ordin comun spune clar că se revine la Ordonanța cu pricina, cu precizarea că formularea pot încheia contracte este înlocuită cu vor asigura, în conformitate cu legislația în vigoare, resursele umane, respectiv personal medico-sanitar în unitățile de învățământ care nu au cabinete medicale școlare și resurse materiale financiare în derularea acțiunilor întreprinse de unitățile de învățământ (la articolul 4, litera f ). Acest articol îl regăsim și în Ordinul 1456, tot din 2020, pentru aprobarea normelor de igienă din unități pentru ocrotire, educare, instruire, odihnă și recrearea copiilor și tinerilor, care spune la art. 3, alineatul 3: ,,unitățile de învățământ trebuie să aibă în structură cabinet medical propriu care să respecte structura funcțională prevăzută de legislație, dotat conform normelor. Și, în mediul rural, acolo unde nu există cabinete medicale, nu numai ci și stomatologice, asistența medicală a copiilor și tinerilor se realizează prin medici de familie sau medici de medicină generală și medici stomatologi din localitățile respective sau din localitățile apropiate, asistenți medicali ai acestora încadrați de către unitatea administrativ teritorială (U.A.T.).  Deci, în 2020, sunt obligați să încheie contracte cu medicii respectivi... pentru asigurarea triajului epidemiologic în unitatea de învățământ din mediul rural"...
Triajul zilnic este efectuat de părinte, acasă
În continuare, doamna director a insistat pe acel triaj sau protocolul de triaj. În Ordinul comun se specifică ce înseamnă acest triaj sau protocol de triaj, pentru a nu se încurca triajul epidemiologic cu triajul zilnic.Triajul epidemiologic este în atribuția personalului medico-sanitar. Avem al doilea triaj și acesta se referă la triajul zilnic. De cine se face acest triaj? Este responsabilitatea părintelui. Triajul zilnic trebuie efectuat de părinte acasă pentru aprecierea stării de sănătate a copilului și măsurarea temperaturii corporale. Deci nu școala. Școala, cu atât mai mult, poate să efectueze măsurarea temperaturii, dar pornind de-acasă, copilul pleacă cu o măsurare a temperaturii corporale. Este o responsabilitate a familiei copilului respectiv. Nu se vor prezenta la cursuri cei cu temperatura mai mare de 37,3 sau copii care au o simptomatologie care este orientativă pentru infecția Covid 19: tuse, dificultăți în respirație, scurtarea respirației, diaree, vărsături. Acești copii nu trebuie trimiși la școală, cei confirmați sau cei care sunt în contact, apropiați cu o persoană infectată.
Triajul epidemiologic și triajul observațional
De asemena, triajul zilnic se face și la școală. Nu e vorba de triaj epidemiologic. Triajul epidemiologic se face atunci când copilul absentează mai mult de trei zile din colectivitate, și este făcut de personalul medico-sanitar. Triajul zilnic se face în prima oră de curs a zilei de către cadrul didactic, care va aprecia starea de sănătate a elevilor prin observație atentă și întrebări. Deci, este un fel de triaj observațional și nu numai, zic eu și comunicativ, pentru că discută cu elevii. Acum, în momentul în care cadrul didactic constată că există copil care prezintă aceste simptome, anunță personalul medico-sanitar, conducerea unității de învățământ și până la decizia care se va lua, copilul trebuie să fie izolat într-un spațiu separat de restul clasei", a precizat doamna director Daniela Rahotă.
Recomandare pentru părinți!
Tot domnia sa a ținut să recomande părinților să caute pe internet și să citească Ordinul comun al M.S. și M.E.C. ,,Sunt efectiv pașii pentru părinți. Ceea ce trebuie să facă părintele cu copilul. Și sunt niște reguli spuse aici în acest Ordin, extraordinar de bune și care stau la mâna oricărui părinte. El este un ghid...", a conchis directorul D.S.P. Bihor, doamna dr. Daniela Rahotă.
Ovidiu Dan

Trimite email
marți, 3 decembrie 2024, 19:14:19 Ora standard a Europei de Est