Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Cercetare cu privire la implicarea profesorilor participanți la programul de formare CRED, în desfășurarea învățării la distanță

Investigarea modalităților în care profesorii din grupul țintă s-au implicat în organizarea și desfășurarea învățării la distanță...

Cercetare cu privire la implicarea profesorilor participanți la programul de formare CRED, în desfășurarea învățării la distanță

În cadrul subactivității A.5.3. Realizarea de cercetări tematice care să sprijine procesul de implementare a curriculumului bazat pe competențe cheie, în perioada aprilie-mai 2020 a fost inițiată o cercetare online în rândul cadrelor didactice care au participat la programele de formare, organizate în cadrul proiectului „Curriculum Relevant, Educație Deschisă pentru toți - CRED".

Cercetarea a avut ca scop investigarea modalităților în care profesorii din grupul țintă s-au implicat în organizarea și desfășurarea învățării la distanță, precum și analizarea opiniilor lor cu privire la utilitatea formării CRED.
Studiul a pornit de la ideea că situația determinată de suspendarea cursurilor față în față a impus schimbări semnificative și deloc anticipate la nivelul sistemului educațional, implicit la nivelul modului în care se realizează învățarea - în forme variate, mai puțin controlat decât în mediul școlar, în condiții și ritmuri diferite.
Lotul investigat
Cercetarea a cuprins 2.318 cadre didactice. Acoperirea teritorială a lotului investigat reflectă diversitatea rețelei școlare, atât pe medii de rezidență, cât și pe județe și pe tipuri de localitate. Pe niveluri de educație, aproximativ 45% dintre profesorii participanți la cercetare predau în învățământul primar, o pondere apropiată având și profesorii care predau în învățământul gimnazial. Profesorii de limba română, limbi moderne și matematică au cea mai mare pondere în rândul profesorilor de gimnaziu investigați, ceea ce reflectă distribuția pe discipline a grupelor de formare derulate până în prezent în cadrul Proiectului CRED.
La momentul aplicării cercetării, 31% dintre profesorii respondenți finalizaseră programul de formare CRED, iar 69% erau în curs de finalizare.  
Rezultatele cercetării referitoare la organizarea și desfășurarea învățării la distanță
  • Datele de cercetare indică faptul că peste 98% dintre respondenți au declarat că au derulat activități cu elevii în perioada suspendării cursurilor față în față. Această stare de fapt era așteptată, dat fiind specificul programului de formare în CRED și instrumentele puse la dispoziția cadrelor didactice participante.
  • Majoritatea profesorilor participanți la investigație s-au autoapreciat că dețin competențe digitale de nivel ridicat, inclusiv ca urmare a participării la programul de abilitare curriculară organizat în format blended learning în cadrul Proiectului CRED.
  • Cu privire la modalitățile tehnice de comunicare și activitate cu elevii, mai puțin de jumătate dintre profesori (42%) au folosit în această perioadă o platformă de învățare online propriu-zisă (50% în urban sunt și 30% în rural) și pe niveluri de educație (29% în primar și  44,1% la gimnaziu). Peste 40% dintre respondenți au declarat că au făcut apel si la alte mijloace (spații colaborative de comunicare și învățare, aplicații online). Portalul digital.educred.ro promovat de MEC a fost menționat de aproape jumătate dintre profesori, la momentul aprilie 2020. În afara instrumentelor online, peste 85% dintre profesori declară faptul că în perioada școlii de acasă au apelat si la instrumente de comunicare specifice învățământului la distanță (telefon, email), atât în cazul profesorilor din rural, cât și al celor din urban.
  • În perioada suspendării cursurilor față în față, profesorii au utilizat resurse didactice variate. Se remarcă ponderea ridicată a fișelor de lucru și a resurselor audio-video (utilizate de peste trei sferturi dintre cei investigați), concomitent cu incidența scăzută a celor care au declarat utilizarea manualelor digitale. Alte resurse utilizate de ponderi de 30-50% dintre profesori au vizat: auxiliare didactice, prezentări, lecturi, fișe de evaluare. Cei mai mulți dintre profesori au indicat faptul că resursele utilizate în activitățile online sau la distanță cu elevii: au fost identificate în mediul online ca RED-uri (80%), au fost create de ei înșiși (73%), le-au preluat din diferite auxiliare (63%)sau din manuale (48%). 
  • Profesorii au utilizat variate modalități de organizare și desfășurare a activității didactice la distanță. Cele mai frecvente contexte de predare-învățare au constat în alocarea de sarcini de lucru individuale pentru exersare și rezolvare. De asemenea, profesorii au utilizat frecvent prezentări în activitățile online (explicații frontale, rezolvarea de sarcini de lucru cu întreaga clasă) și, în pondere mai redusă și cu frecvență mai redusă, activități pe grupuri de lucru pentru rezolvarea unor sarcini de învățare.
  • Un alt aspect abordat în cercetare face referire la modalitățile în care profesorii au monitorizat învățarea la distanță a elevilor. 80% dintre profesori au apelat la colectarea constantă, prin diferite modalități tehnice, a temelor rezolvate de elevi. Doar unul din zece profesori a utilizat interacțiunile video sincron ca modalitate de evaluare a sarcinilor de lucru. Alte modalități utilizate în ponderi mai reduse au vizat colectarea temelor într-un portofoliu care urmează a fi verificat la momentul reluării cursurilor față în față.
  • Profesorii au oferit informații cu privire la modul în care au reușit să ofere feedback elevilor lor. Peste 70% dintre profesori au declarat că au reușit să ofere un feedback individualizat fiecărui elev, pe baza temelor transmise prin diferite canale de comunicare și/sau în cadrul interacțiunilor online. 20% dintre profesori au optat pentru oferirea de feedback general pentru întreaga clasă, pe baza căruia elevii puteau să își corecteze temele. Unii profesori au declarat că nu au reușit să ofere un feedback consistent elevilor cu privire la rezultatele din perioada învățării la distanță.
  • Cercetarea a chestionat măsura în care profesorii au primit sprijin din partea factorilor educaţionali, a autorităţilor locale, a instituției școlare și a părinților. în organizarea activităţii la distanţă. Proiectul CRED, unitățile de învățământ și Ministerul Educației erau, la momentul aprilie 2020, cele mai importante instanțe de sprijin pentru profesori (peste 80% dintre respondenți au indicat cel puțin o formă de sprijin din partea acestora). Un rol important, indicat de procente de peste 60% dintre respondenți, l-au avut și inspectoratele școlare județene și colegii de catedră. Alte instanțe de sprijin, menționate de ponderi de sub 20% dintre profesori, au fost: CCD-urile, CJRAE/CMBRAE, diferite ONG-uri și autoritățile locale. Sprijinul primit de la aceste instanțe a fost variat: suport în organizare, acces la echipamente și dispozitive necesare învățării la distanță, acces la resurse de învățare online, platforme și aplicații online.
  • Pentru participanții la cercetare, părinții reprezintă o resursă importantă, care poate avea un rol direct în creșterea participării și a implicării elevilor în activitățile didactice. Peste jumătate (55%) au afirmat că, în perioada suspendării cursurilor față în față, au primit sprijinul părinților, care au încercat să creeze condiții optime de comunicare și de studiu pentru copii (spațiu, echipamente, asistență). De asemenea, aproape un sfert dintre profesorii investigați sunt de părere că unii părinți încep să se adapteze la acest mod de organizare a activităților școlare și oferă sprijin chiar și altor părinți. Aproape unul din cinci profesori a declarat că părinții, în majoritatea lor, se simt depășiți și au un nivel scăzut de implicare, sau se consideră nemulțumiți de acest mod de organizare a activităților școlare.
  • În absența unei experiențe anterioare semnificative de predare-învățare online, pentru majoritatea profesorilor perioada învățării la distanță a însemnat un efort intens de adaptare, de pilotare, de învățare. În această perioadă ei s-au confruntat cu variate provocări și dificultăți. Cele mai multe provocări menționate au făcut referire la elevi: lipsa/insuficiența echipamentelor și a accesului la Internet, necesare pentru organizarea învățării la distanță; o mai slabă implicare și motivare pentru a folosi noile tehnologii în scopul învățării. De asemenea, Organizarea activității la distanță a solicitat, pentru jumătate dintre profesori, resurse materiale și resurse de timp foarte mari pentru pregătire, desfășurare, feedback.
Rezultatele cercetării referitoare la programul de formare CRED
  • În opinia profesorilor, punctele forte ale programului de formare CRED au constat în următoarele aspecte: asigură formatori de calitate, cu prestație; se centrează pe domeniul abilitării curriculare care este prioritate a sistemului educațional românesc; are o componentă importantă de asistență acordată cursanților pe durata formării; utilizează o platformă de eLearning cu activități online; oferă cursanților metode și experiențe practice relevante; asigură suporturi de curs și materiale de studiu de calitate; propune modalități de evaluare flexibile și inovative; este un program național oferit de MEC și oferă multe credite. Fiecare dintre aceste aspecte au fost menționate în ponderi ample, de 85-95% dintre profesori.
  • În ponderi ample cuprinse între 82 și 96%, profesorii investigați au apreciat pozitiv următoarele rezultate ale participării lor la programul de formare CRED: s-au familiarizat cu activităţi sincron de învăţare (webinare); au înţeles mai bine avantajele şi limitele utilizării noilor tehnologii; au învățat să identifice şi să utilizeze Resurse Educaţionale Deschise; au învăţat să lucreze pe o platforma online; au învăţat să utilizeze diferite aplicaţii online în activităţile didactice cu elevii; au dezvoltat activităţi de învăţare mai bine adaptate nevoilor şi specificului elevilor nativi digital; au folosit în mai mare măsură strategii şi instrumente de evaluare care valorifică noile tehnologii; au lucrat mai eficient cu colegii în spaţii colaborative online; au învăţat să dezvolte chiar ei o serie de Resurse Educaţionale Deschise. Toate aceste aspecte au căpătat importanță amplă în contextul în care activitatea didactică a trecut din sala de clasă în mediul online sau sub diferite alte forme de organizare.
  • Profesorii au propus o serie de aspecte care suportă ameliorare pentru o mai bună derulare a programului de formare CRED. Pentru aproape jumătate dintre profesori, resursele de timp alocate diverselor module reprezintă un aspect problematic; pe de o parte, timpul total de formare este amplu; pe de altă parte, anumite teme necesită un timp mai mare pentru aprofundare. Peste un sfert dintre profesori au menționat că resimt nevoia de sprijin mai semnificativ după finalizarea cursului, în etapa de valorificare la clasă a competențelor dezvoltate. Alte aspecte care necesită ameliorare sunt: accesul la platforma online și asistența tehnică acordată în acest sens (22%); aplicabilitatea suporturilor de curs pentru varietatea situațiilor educaționale din sistemul de învățământ românesc; comunicarea cu organizatorii și alte aspecte logistice legate de curs (11%).
  • Au fost propuse modalități alternative prin care Proiectul CRED poate susține învățarea la distanță: facilitarea accesului la Resurse Educaționale Deschise pentru fiecare clasă/disciplină de studiu (56% dintre propuneri); webinarii sau alte forme de învățare colaborativă, care să sprijine dezvoltarea competențelor de utilizare a platformelor și aplicațiilor relevante (43%) sau care să abordeze în profunzime aspecte privind proiectarea activităților la distanță/online (35%); orientări privind abordarea unor aspecte socio-emoționale în comunicarea și activitățile de învățare la distanță cu elevii (40%); sprijin metodologic pentru utilizarea colectorului de Resurse Educaționale Deschise (29%). De la momentul aprilie 2020, o parte dintre aceste recomandări au fost deja puse în aplicare.(B.C.)
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:13:41 Ora standard a Europei de Est