Sunt trei luni de când pandemia a lovit România
O experiență tragică, o experiență absolut nedorită și nemaiîntâlnită
|
Sunt trei luni de când pandemia a lovit România |
Sunt trei luni de când pandemia a lovit România, o experiență tragică, o experiență absolut nedorită și nemaiîntâlnită, lipsa de experiență fiind una cu caracter general și influențând toate reacțiile sociale, toate deciziile luate. |
|
|
S-a dovedit că măsurile luate de Guvernul PNL și președintele Iohannis au fost prompte, eficiente și corecte, iar cetățenii români au reacționat responsabil; cu sprijinul cetățenilor de bună-credință măsurile luate au salvat vieți, au protejat sănătatea românilor, au pus bariere în calea extinderii pandemiei, i-au ajutat pe semenii noștri aflați în dificultate, au susținut economia și locurile de muncă. Astfel, România a fost mai puțin afectată decât multe alte țări din Europa și din lume. De la 1 iunie au intrat în vigoare, o dată cu nouă fază a măsurilor de relaxare, de reintrare treptată în normalitate, noi măsuri active de sprijin destinate angajaților și angajatorilor în contextul stării de alertă. Trecem la măsuri active și cât se poate de concrete în bătălia pentru salvarea și creșterea numărului de locuri de muncă și pentru sprijinirea sectorului privat. E încă o dovadă că suntem pe calea cea bună. De asemenea, guvernul continuă măsurile de sprijin pentru cei aflați în dificultate, pentru angajații și angajatorii din sectoarele care, fiind încă sub restricțiile impuse de evoluția pandemiei, nu-și pot relua deocamdată activitatea. Nimeni nu este și nu va fi lăsat deoparte. În același timp, Guvernul condus de Ludovic Orban a accelerat ritmul lucrărilor de șantier la marile proiecte de infrastructură rutieră și a deschis noi obiective și fronturi de lucru. Vor urma și alte măsuri, un pachet de investiții masive, deoarece România are nevoie de o economie însănătoșită, de gândire pozitivă și construcție după criza pandemiei și pârjolul pesedist. Guvernul Orban va veni foarte curând cu un pachet masiv de măsuri liberale pentru relansarea și reconstrucția economiei. Voința Guvernului PNL este să schimbe în bine cursul economiei, punând accent pe investiții, dezvoltare, inovare. Vestea bună este că finanțarea acestor noi măsuri este consolidată: Uniunea Europeană a adoptat recent un pachet consistent de finanțare pentru ieșirea din criza provocată de pandemie, iar României îi va reveni suma de 33 de miliarde de euro. Este demn de subliniat faptul că, în completarea măsurilor anterioare luate prin programul IMM Invest, ieri fost aprobat Memorandumul pentru programul de susţinere a companiilor mari, constând în asigurarea de credite de investiții si de susținere a capitalului de lucru prin : garanţie în numele şi contul statului pentru 90% din necesarul de garantare pentru credite noi, acordarea de finanţări cu componentă de ajutor de stat, compensarea dobânzii la credite în derulare și subvenționare dobânzi la credite noi în sistem de minimis. Plafonul este de 8 miliarde lei, cu un efect de multiplicare de aproape 28 de miliarde lei în economie. 1.) Măsuri active de sprijin destinate angajaților și angajatorilor în contextul stării de alertă Guvernul PNL are ca prioritate majoră intensificarea bătăliei pentru locurile de muncă ale românilor într-o economie lovită dur de criza provocată de coronavirus. În prima fază, Guvernul a susținut plata șomajului tehnic pentru sute de mii de angajați cu contractele de muncă suspendate temporar.Miza a fost salvarea locurilor de muncă în cea mai dificilă parte a crizei. Acum, Executivul condus de Ludovic Orban trece la faza a doua, cu un nou set de vizează atât păstrarea a cât mai multor locuri de muncă existente, cât și crearea altora noi pentru cei aflați în căutare de joburi (tinerii între 16 și 29 de ani, persoanele în vârstă de peste 50 de ani, compatrioții noștri reîntorși acasă după ce și-au pierdut joburile în străinătate. Guvernul plătește o parte din salariile celor întorși la lucru. Începând cu 1 iunie 2020, angajații care au primit indemnizația de șomaj tehnic, suportată de la buget în proporție de 75% și cărora le sunt menținute contactele, beneficiază, pentru o perioadă de trei luni de plata unei părți din salariu, reprezentând 41,5% din salariul de bază, dar nu mai mult de 41,5 % din câştigul salarial mediu brut. Condiția este ca respectivul angajat să fi avut contractul de muncă suspendat minimum 15 zile. Angajatorii au obligația menţinerii raporturilor de muncă până la 31 decembrie 2020, cu excepția lucrătorilor sezonieri. Procedura de plată este aceea de decontare: angajatorii vor plăti costul salarial și contribuțiile, iar apoi, în maximum 10 zile, vor primi fondurile aferente de la Agenția teritorială de ocupare a forței de muncă. Ofertă pentru stimularea angajărilor: guvernul plătește jumătate din salariu în cuantum de maximum 2500 de lei lunar, pe un an. Tot începând cu 1 iunie 2020, angajatorii care încadrează cu normă întreagă persoane în vârstă de peste 50 de ani ale căror contracte de muncă au încetat din motive neimputabile lor și tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani, înregistrați ca şomeri, primesc lunar pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2500 de lei. Angajatorii au obligația menţinerii raporturilor de muncă pentru o perioadă de încă 12 luni după împlinirea acestui termen. Românii întorși din străinătate vor fi ajutați să-și găsească joburi. Măsura plății a jumătate din salariu, pe o perioadă de un an, se aplică și în cazul încadrării în muncă a cetățenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini aflate în derulare pe teritoriul altor state, din motive neimputabile lor, prin concediere. Estimări recente arată că numărul românilor întorși din străinătate și aflați în căutarea unui loc de muncă se ridică la aproximativ 350 000. De aceste măsuri de sprijin nu vor beneficia angajatorii de tip instituţii şi autorităţi publice, dar nici angajatorii care se află în stare de insolvenţă, reorganizare judiciară, faliment, dizolvare, lichidare ori administrare specială, care au activităţile suspendate sau restricţii asupra acestora din alte motive decât cele generate de răspândirea COVID-19. Indemnizația de somaj tehnic acordată acolo unde se mențin restrictiile de activitate. De la 1 iunie 2020, indemnizația de șomaj tehnic, va fi menținută, pentru toate domeniile de activitate în care se menţin restricţiile stabilite până la ridicarea acestora. Bilanțul de la sfârșitul lunii mai cu privire la acordarea șomajului tehnic în perioada stării de urgență și a stării de alertă arată că Guvernul PNL a reușit, în comparație cu alte țări europene, un rezultat foarte bun: 2,8 miliarde de lei pentru cca. 1.800.000 de persoane. 2.) Planul de relansare economică, fondul de investiții. Programul de susținere a companiilor mari. Încă din primele zile ale pandemiei, Guvernul a gândit în perspectivă un plan de recuperare economică. Planul, extrem de complex, și-a propus ca în toată această perioadă firmele și angajații români să fie ajutați să treacă peste starea de urgență și peste starea de alertă, dar și-a propus ceva și mai important, respectiv pregătirea relansării economice când măsurile de protecție sanitară vor lua sfârșit. Un program care s-a dovedit deja de succes este IMM Invest: până acum, aproape 60.000 de companii au aplicat pentru un credit garantat de stat prin acest mecanism și au fost aprobate deja peste 2.000 de credite. Valoarea garanțiilor oferite este de peste 2.85 miliarde de lei, din totalul de 15 miliarde și ne gândim la majorarea plafonului la 20 miliarde. Planul de relansare economică va fi lansat în zilele următoare. Guvernul liberal construiește un Fond de Investiții după model polonez, în valoare de 300 de milioane de euro. Administrația liberală este orientată către investiții, în special către investiții în infrastructură, în sănătate și în sistemul de educație. De aceea, Guvernul dorește să lanseze proiecte de investiții vaste, care să beneficieze de cele mai mari finanțări din ultimii 30 de ani. La acest fond vor putea achiziționa titluri inclusiv companiile private, iar totul se va face transparent, căci titlurile se vor vinde pe bursă. Programul de susţinere a companiilor mari A fost aprobat Memorandumul pentru programul de susţinere a companiilor mari, program prin care și companiile mari din România vor beneficia de condiţii de sprijin similare cu IMM-urile. Sunt trei măsuri importante aprobate: 1.O garanţie în numele şi contul statului, pentru companiile afectate de pandemia Covid, care acoperă în proporţie de maximum 90% necesarul de garantare pentru credite noi şi credite acordate de către bănci comerciale pentru realizarea investiţiilor şi/sau pentru susţinerea activităţii curente a companiilor beneficiare. 2.A doua măsură constă în acordarea de finanţări cu componentă de ajutor de stat în numele şi contul statului pentru compania afectată de pandemia Covid în scopul realizării investiţiilor şi/sau pentru susţinerea activităţilor curente - aici se vede clar că am învăţat din experienţa IMM Invest şi vrem să cumulăm creditele de investiţii cu cele de susţinere a activităţii curente, de capital de lucru. 3.A treia măsură constă în acordarea de sprijin financiar cu componentă de minimis, respectiv compensarea dobânzii la credite în derulare, subvenţionarea dobânzilor la credite noi şi plafoane de garantare cu componentă de minimis pentru creditele de capital de lucru acordate de băncile comerciale. Cu o subvenţionare a dobânzii exact ca în sistemul minimis. Plafonul este de 8 miliarde de lei, cu un efect de multiplicare în economie de aproape 28 de miliarde de lei. Beneficiarii acestor produse sunt persoanele juridice de drept privat care se încadrează în categoria IMM cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în anul 2019 sau care se încadrează în categoria întreprinderilor mari. De asemenea, a fost adăugată încă o categorie de companii care au fost lăsate în afară de programul IMM şi de celelalte programe: companiile care sunt întreprinderi afiliate sau parteneri şi care au peste 250 de angajaţi. 3.)Continuarea măsurilor de protecție socială: elevii vor circula gratuit La mulți ani, tuturor învățătorilor din România, celor care deschid setea de cunoaștere a copiilor noștri, care se apleacă cu dragoste și dăruire peste fiecare copil, ajutându-l să facă primii pași în cunoașterea lucrurilor, să-și formeze deprinderi corecte de învățare, să se cunoască pe sine, să aibă încredere în sine, ca să-și dezvolte la maximul potențialul. Ne mai desparte o săptămână de finalul anului școlar, un final altfel decât am așteptat, sub semnul pandemiei, care a obligat școala românească la eforturi uriașe de adaptare. Decizia de a închide școlile la începutul pandemiei în România s-a dovedit a fi foarte bună pentru a ține sub control transmiterea virusului. Profesorii și elevii au trebuit să se adapteze la noile condiții la „școala de acasă." Pentru guvern, a fost mai important ca elevii să fie sănătoși și pentru a putea fi supravegheați, a decis să acorde 75% din salariu unui părinte, de la declararea stării de urgență, până la sfârșitul anului școlar. Au fost neajunsuri, nu toți au știut cum să procedeze, nu toți copiii au avut dispozitive ca să se conecteze la cursurile online, dar toate aceste lucruri se pot recupera. Pe baza solicitărilor venite de la ISJuri, s-au achiziționat 250.000 de tablete pentru elevi, pentru facilitarea cursurilor online. S-au luat măsuri speciale pentru condiții speciale, pentru încheierea mediilor, certificarea competențelor, organizarea examenelor, trecându-se majoritatea acestor activități în online. De luni, a început pregătirea elevilor din clasele terminale la școală, și 60% din elevii din România au decis să se prezinte. Bihorul se încadrează în procentul național. Prioritatea principală este acum asigurarea celor mai bune condiții pentru desfășurarea examenelor de evaluare și bacalaureat, care vor avea loc la 15 iunie și 29 iunie (sesiune specială) evaluarea națională și 22 iunie și 6 iulie (sesiune specială) bac. Elevii nu trebuie să se teamă, pentru că școala este un loc sigur din punctul de vedere al sănătății lor, sunt reguli și proceduri clare. Guvernul a decis că elevii vor beneficia în mod gratuit de transport local, transport cu trenul, pe tot parcursul anului calendaristic. Naveta între localitatea de domiciliu și localitatea unde sunt școlarizați va fi asigurată pe toată perioada anului școlar. Guvernul Orban a adoptat procedura detaliată care le permite elevilor să circule pe toate tipurile de transport, fără a mai fi nevoiți să scoată bani din buzunar pentru a cumpăra bilete sau abonamente. Decontul acestor documente se va face direct între transportatori și autoritățile statului direct responsabile. Transportul elevilor, o problemă despre care au vorbit guverne la rând, nerezolvată, este una dintre principalele cauze ale abandonului școlar. Vorbim despre un efort considerabil, dar Guvernul Orban respectă dreptul la educație garantat de Constituție, sprijinind concret mai ales elevii din categoriile cele mai vulnerabile, pentru a continua să meargă la școală. Pe 14 mai, Guvernul a adoptat ordonanța prin care am decis ca operatorii de transport să asigure transportul gratuit elevilor, sub sancțiunea încetării contractelor sau chiar a retragerii licenței de traseu în cazul transportului interjudețean. Pentru că recunoaște nevoia de modernizare a învățământului și adaptare continuă la realitățile secolului XXI, la 25.05, MEC a pus în dezbatere publică un Proiect de Hotărâre de Guvern privind funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație. Se activează astfel un articol din LEN care prevede posibilitatea înființării de școli pilot, în anumite condiții. Acestea au drept scop testarea unor noi modele curriculare și de carieră didactică, o nouă programă și un nou plan cadru. Principiul de bază este combinarea materiilor și predarea interactivă. Un alt aspect important este libertatea dată școlilor de a alege anumite materii în funcție de preferințele elevilor. Este un pas important spre descentralizare, spre mutarea deciziei la nivelul unității de învățământ. 4).Se lucrează pe marile șantiere de autostrăzi și drumuri expres Șantierele lăsate în amorțire și-au reluat activitatea.Vechi proiecte ținute ani de zile la sertar au prins viață pe teren și vor avea noi fronturi de lucru deschise în lunile următoare. Este pasul de la promisiunile nesfârșite din anii trecuți, la fapte concrete. Guvernul PNL a deschis lucrări pe 70 de km de autostradă și drumuri expres din cei 164 de km aflați în lucru și va inaugura fronturi de lucru pe încă 80 de kilometri până la sfârșitul anului. *Săptămâna trecută a fost semnat contractul pentru lotul Târgu Mureș-Ungheni din Autostrada Transilvania. Contractul prevede execuția lucrărilor pentru lotul 1 (Tg Mureș-Ungheni 4,5 km) și drumul de legătură (4,7 km). Termenul de execuție este de 12 luni, iar valoarea contractului este de 284,91 milioane de lei fără TVA. *Semnarea contractului de la Tg Mureș va fi urmată, în două săptămâni, de parafarea contractului de proiectare și execuție pentru încă 30 de km din autostrada Transilvania, tronsonul Biharia-Chiribiș. *Guvernarea PNL a reușit să înceapă lucrările la Autostrada Sibiu-Pitești (tronsonul Sibiu-Boița), un proiect vital pentru România, blocat constant de guvernările PSD. Mai mult, foarte recent a fost semnat contractul pentru tronsonul 5 al autostrăzii Sibiu-Pitești. *Evenimentele semnalate anterior vin în continuarea altor premiere înregistrate de Guvernul PNL: începerea lucrărilor la Varianta Ocolitoare Timisoara Sud, la Centura DN 2-A2 din jurul Capitalei, la drumul expres Craiova-Pitești, urgentarea lucrărilor la autostrada Sebeș-Turda astfel încât cei 40 de km să fie dați în circulație la finalul lui noiembrie. 5.) Planul european de redresare completează eforturile Guvernului PNL Guvernul liberal a spus încă de la început că pentru a trece peste această perioadă economică complicată vor fi folosite fonduri proprii, fonduri europene și bani pe care îi vom împrumuta de pe piețele interne și internaționale. Deja românii cunosc programele pe care le-a lansat guvernul, precum IMM Invest - prin care sunt ajutate companiile românești afectate de criză - sau plata angajaților aflați în șomaj tehnic. Acum Guvernul PNL are oportunitatea utilizării unor fonduri de 33 de miliarde de euro prevăzute în Planul de redresare economică al Uniunii Europene. *33 de miliarde de euro pentru redresarea economică și reconstrucția României. România va utiliza fondurile europene prevăzute în planul de redresare economică pentru Europa în mod responsabil. Comisia Europeană a transmis acest proiect către Parlamentul European și către Consiliul European, ce urmează să-l aprobe. Țara noastră este una dintre țările câștigătoare, alături de Spania și Italia. Am reușit să negociem la Bruxelles un pachet foarte mare, al 6-lea în Uniunea Europeană. Astfel, România va primi în total 33 de miliarde de euro - din care 19 miliarde fonduri nerambursabile. România este a doua țară din Europa de Est ca sumă totală pe care o va primi de la UE, după Polonia. Ne propunem să atragem toți acești bani și să-i folosim înțelept, pentru dezvoltarea economiei românești, pentru sprijinirea companiilor românești, pentru angajații români și chiar pentru a construi noi spitale regionale de care avem atât de mare nevoie. *Peste un miliard și jumătate de euro din fonduri europene folositi deja pentru combaterea pandemiei. Până acum, guvernul PNL a atras fonduri europene substanțiale pentru combaterea pandemiei: 300 de milioane de euro pentru plata șomajului tehnic, 350 de milioane de euro pentru dotarea spitalelor, 225 de milioane de euro pentru sprijinirea a peste un milion de români aflați în situații defavorizate sau risc de sărăcie, 20 de milioane de euro stimulente pentru medicii aflați în prima linie, 682 de milioane de euro pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. *Fonduri europene salvate, întârzieri recuperate. În doar 6 luni, guvernul PNL a recuperat întârzieri de ani de zile: au fost semnate contractele pentru spitalele regionale din Craiova și Iași pe care PSD a eșuat să le facă în 6 ani, au fost lansate 13 apeluri de proiecte cu finanțare europeană care cumulează peste 800 de milioane de euro, s-a evitat dezangajarea a 600 de milioane de euro încă din primele săptămâni de guvernare. România a depășit cu peste 467 milioane de euro ținta de dezangajare. De asemenea, a fost alocat un buget de aproximativ 500 milioane de euro din fonduri europene pentru înființarea de rețele noi de distribuție a gazelor naturale în localitățile din România. În plus, România a adoptat deja cadrul legislativ care va permite să putem absorbi bani europeni chiar din prima zi a viitorului Cadru Financiar Multianual 2021 - 2027. Este pentru prima dată de când România a aderat la UE când este adoptat din timp cadrul legislativ pentru viitorul exercițiu financiar. Parlamentarii PNL Bihor: senator Cornel Popa deputați: Florica Cherecheș, Ioan Cupșa, Gavrilă Ghilea |
|
|
marți, 3 decembrie 2024, 19:33:22 Ora standard a Europei de Est
|
|