Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 ianuarie 2025

Profesorii care nu vin la ore, în vizorul ministrului Educației
Voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică
Daniel David a anunțat, în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, că va iniția „în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului” în privința profesorilor care nu se prezintă la ore. „În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate”, a spus acesta.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Problema, în final, se rezumă așa: Ministerul Educației plătește o parte dintre profesori pe fals în acte, condică semnată în fals, pe ore pe care ei nu le efectuează. Care este mecanismul pe care îl aveți în vedere, ca ministru, pentru a vă asigura că nu plătiți, ca angajator, o resursă umană care nu se prezintă la locul de muncă?
Daniel David: În primul rând, aștept sesizări concrete, care, după ce au fost la nivel de director și la inspector, n-au fost soluționate. Le aștept la nivel de minister. Eu am spus că nu toată lumea trebuie să se adreseze ministrului, dar, după ce ai parcurs acele etape și lucrurile nu au fost rezolvate, te adresezi la nivel de minister. Și, în același timp, voi iniția în următoarele săptămâni o analiză la nivelul sistemului, să văd cât de răspândită este această practică. Simplul fapt că faci această analiză începe să-i conștientizeze pe cei din sistem că ministerul ia foarte în serios acest lucru și se uită. Le stimulez, ca să spun așa, întoarcerea spre calea cea bună.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: În trecut erau inspecții ale directorilor din minister către școli.
Daniel David: Vom face acea analiză de sistem, inclusiv verificări, ca să spun așa, într-o variantă neanunțată.
Informații de context
În luna aprilie 2024, Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, spunea că în cazurile în care profesorii lipsesc nemotivat de la ore ,,trebuie sesizat inspectoratul școlar și chiar ministerul ca să putem să luăm măsurile necesare”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Ecumenismul Dacoromaniei, de Gheorghe Păun

Revista ,,Curtea de la Argeș”, numărul din aprilie

Ecumenismul Dacoromaniei, de Gheorghe Păun

Este posibil ca deja titlul dinainte să provoace multora oarece „urticarie" și este sigur că pledoaria pe care o încerc în continuare va avea o asemenea urmare...

În primul rând, îi va întărâta pe hlizitorii la adresa „excepționalismului românesc", dar, pe de o parte, contez pe faptul că-i va deruta toponimul mult-acoperitor, și geografic, și istoric, Dacoromania (apare deja aici un ecumenism sui-generis, încercând să-i concilieze pe dacofili și latinofili, ambele părți purtând eventual sufixe mult mai agresive, etichete neelegante venite dinspre „interlocutori"), pe de altă parte, sunt curios cum pot să contracareze sugestia, detaliată mai jos, că noi, românitatea, se pare că chiar avem o misiune cu adevărat excepțională, anume, ecumenică - la modul practic, de reînfrățire a „celor două biserici", separate de aproape o mie de ani, de la Marea Schismă din 1054, motivată, la prima vedere, de orgolii umane și amănunte de ceremonie, în fond, de interese „geo-teologice".
Mai pun puțină sare pe rana anti-excepționaliștilor, reamintind că în România, chiar și în cea de azi, așa „grănițuită" (după expresivul termen propus de acad. Al. Surdu) cum este, trăiesc laolaltă, în modul cel mai firesc, peste 20 de etnii, mai toate (excepția cea mai evidentă este cea a maghiarilor) venite aici spre a conviețui, cu accent pe „con", fie fugind de diverse represalii (armeni, evrei, lipoveni), fie pur și simplu căutând un loc de casă (mai toți ceilalți). Au fost și unii (precum sașii) aduși, cu motive militare sau economice, integrați cu vremea printre români. Nu cred să mai existe vreo țară europeană de o mărime comparabilă cu România în care să trăiască alături în bună pace atâtea etnii (se înțelege, nu număr emigranții moderni, ci doar grupurile stabilizate, coerente cultural).
Cam la fel este cu religiile. Aproape sută la sută creștină, puțin peste 86% ortodoxă, populația României însumează în jur de 10% catolici de diverse nuanțe, plus credincioși de alte rituri (cf. recensământul din 2011, sursa Internet). Catolicizată cu forța pe vremea Habsburgilor, Transilvania și arată gotic, iar catedrale catolice funcționează și în restul țării (amintesc una mai puțin cunoscută decât merită, cea poloneză din Cacica, ridicată la 1904, realmente spectaculoasă). Se pare că în România există și vreo 80 de locașuri de cult musulmane, cea mai faimoasă fiind Moscheea din Constanța, construită, tot la început de secol XX, din inițiativa Regelui Carol I, catolic domnind peste o țară ortodoxă...
Citiți mai multe la adresa cunoscută...www.curteadelaarges.ro.
Ce mai puteți citi în acest număr, printre altele: Horia Bădescu: Marea trăncăneală, Marian Nencescu: Arheul, o poveste de viaţă, Dragoş Vaida: Modul de viaţă european şi fiinţa noastră socială, Dan Anghelescu: Exilul versus Utopia. Aculturaţia totalitară în România, Mihaela Malea Stroe: Degeaba? Da, degeaba! Ilie Popa: Alianţa sovieto­nazistă şi efectul ei asupra României, Florentin Popescu: Întru cinstirea memoriei scriitorilor români eroi, Crina Decusară Bocşan: Scrisori de taină ale Iuliei Hașdeu, Eugen Constantinescu: Xiloformele lui Constantin Rădulescu...
Lectură plăcută! (OviDan)

Trimite email
joi, 30 ianuarie 2025, 10:33:49 Ora standard a Europei de Est