Muzeul Ţării Crişurilor și-a prezentat public cele mai valoroase achiziţii din ultimii ani
Miercuri, 12 februarie,
|
Muzeul Ţării Crişurilor și-a prezentat public cele mai valoroase achiziţii din ultimii ani |
|
Miercuri, 12 februarie 2020, la Muzeul Ţării Crişurilor, a avut loc vernisajul expoziţiei Obiecte recuperate. Achizițiile Muzeului Țării Crișurilor din Oradea între 2014 și 2019, al cărei scop este prezentarea unei părţi dintre cele mai valoroase bunuri patrimoniale achiziționate de instituţie în ultimii cinci ani. |
|
|
S-a dorit astfel să se evidențieze modul în care, an de an, muzeul a urmărit cu consecvență dezvoltarea și completarea colecțiilor tuturor secțiilor proprii - Științele naturii, Arheologie, Istorie, Artă (românească și universală) şi Etnografie. ,,Expoziția pe care o propunem orădenilor și bihorenilor, deopotrivă, are drept scop să prezinte o parte dintre cele mai valoroase bunuri patrimoniale achiziționate în anii din urmă de Muzeul Țării Crișurilor, atât pentru a dezvolta, ca număr, colecțiile tuturor secțiilor instituției (Ştiințele naturii, Arheologie, Istorie, Artă românească și universală, Etnografie), cât și pentru a le completa pe acestea cu obiecte necesare noilor expoziții permanente care sunt în curs de finalizare, a spus directorul instituției, dl prof. univ. dr. Aurel Chiriac, în deschiderea evenimentului. Prin politica de achiziții, și nu numai, promovată de instituția noastră de-a lungul timpului, respectiv începând din anul 1896, Muzeul Țării Crișurilor a ajuns astăzi să dețină 477.746 piese de patrimoniu, ce fac parte din categoriile Tezaur și Fond. De altfel, constituirea, dezvoltarea și păstrarea colecțiilor muzeale este un scop în sine pentru toate muzeele din România (conform Legii muzeelor și colecțiilor publice,nr. 311/2003), acestea fiind funcțiile principale ale unei instituții care își are menirea de a tezauriza pentru totdeauna mărturii de cultură materială din arealul geografic de interes. După reorganizarea Muzeului județean care a funcționat în Bihor din 1896, la sfârșitul anilor '60, autoritățile statului român i-au stabilit actuala titulatură: Muzeul Țării Crișurilor. În cadrul acestuia funcționau (ca și astăzi de altfel) secțiile de Științele Naturii, Arheologie, Istorie, Artă românească și universală și Etnografie, fiecare cu colecții specifice. Dinamica activității de completare a colecțiilor celor cinci secții a fluctuat în funcție de realitățile economico-financiare proprii unui răstimp istoric sau altul. Deși procesul de îmbogățire (prin achiziții, donații, cercetări de teren) al colecțiilor a fost permanent, au existat momente de vârf, când acestea s-au mărit exponențial: 1. 1972- 2009, de la 25.314 la 396.655 (acestea s-au îmbogățit cu 371,341 de obiecte); 2. 2014 -2019, de la 439.838 la 477.746 (acestea s-au îmbogățit cu 37,908 obiecte). În ceea ce privește sursele financiare, acestea au provenit fie din subvenții de la stat, fie din veniturile proprii ale instituției noastre. Remarcăm faptul că dacă facem recurs la cele două perioade de vârf, în primul caz (1972-2009) statul a susținut campaniade achiziții, iar în al doilea caz (2014-2019) muzeul a investit, din venituri proprii, pentru a completa colecțiile, mai cu seamă pentru că era nevoie, pe de o parte, să le îmbogățim numeric, în general, iar, pe de altă parte, să intrăm în posesia unor obiecte necesare noilor expoziții permanente ale muzeului mutat într-un nou sediu, în special. În concluzie, politica noastră muzeală a fost și este una deschisă spre salvarea de la dispariție a patrimoniului muzeal mobil din regiune, în condițiile în care acestea sunt mărturii materiale proprii civilizației maturizate peste veacuri în acest areal geopolitic al Europei Centrale și de Sud-Est, unde românii, maghiarii, italienii, turcii, macedoromânii, slovacii, sârbii și, nu în ultimul rând, evreii au conviețuit împreună, în diferite epoci istorice". Secția de Artă Achizițiile de bunuri culturale sunt acțiuni ale Muzeului Țării Crișurilor din Oradea de descoperire sau identificare în teren a artefactelor, de negociere în scopul completării patrimoniului existent, patrimoniu care prin strategia muzeală este menit să ofere o imagine cât mai completă,expresivă și educativă a evoluției artei în diverse perioade istorice și arii geografice. Secţia de Artă a Muzeului Ţării Crişurilor este organizată pe patru mari colecţii: pictură, sculptură, grafică (cu o subdiviziune de grafică mică-exlibris) şi artă decorativă. La finele anului 2016, Secţia de Artă deţinea un patrimoniu de 12.536 piese muzeale.La sfârșitul anului 2019, totalul pieselor din colecţiile secției a fost de 12.919 piese. Colecţia de pictură Colecţia de pictură românească cuprinde lucrări din prima şi a doua jumătate a secolului XX. Dintre artiştii care au pictat în prima perioadă îi amintim pe: Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Francisc Şirato, Camil Ressu, Iosif Iser, Jean Al. Steriadi, Marius Bunescu, Vasile Popescu, Aurel Popp, Lucian Grigorescu, Hans Mattis-Teutsch etc. A doua jumătate a secolului XX cuprinde lucrări ale lui: Corneliu Baba, Dimitrie Gheaţă, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu, Magdalena Rădulescu, Horia Damian, Henri Catargi etc. Am adăugat prin achiziții noi lucrări de: Gheorghe Gherman, Traian Goga, Coriolan Hora, Mihaly Tompa, Tibor Erno,Nicoliță Pop, Maria Urszini, completând colecția în conformitate cu strategia muzeală generală. Colecţia de pictură universală cuprinde o serie de lucrări valoroase din secolele XV-XIX ale unor artişti renumiţi din şcolile flamande, germane, austriece, italiene, cum ar fi: Federico Barocci, Adam Elsheimer, Şcoala lui Frans Snyders, Peter Veredaelf, Pietro Marchesini, Hans Canon, Carl Moll, Peter Herwegen etc. Colecţia de grafică (veche şi modernă) Colecţia de grafică românească din prima jumătate a secolului XX În colecţie sunt prezente nume de rezonanţă din plastica românească: Theodor Pallady, Jean Al. Steriadi, Iosif Iser, Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, R. Iosif, Aurel Ciupe etc. Acestora li se alătură o seamă de artişti orădeni: Leon Alex, Balogh István, Macalik Alfréd, Mottl Roman etc. Acestora le-am adăugat nume ca Dan Perjovschi, Coriolan Hora, Miklos Jakobovics, Laszlo Ujvarosi, completând astfel colecția cu lucrări realizate de artişti care au activat în județul nostru. Colecţia de artă decorativă În colecţia de artă decorativă contemporană românească un loc deosebit îl ocupă creaţia unor artişti, profesori, absolvenţi ai Institutelor de Artă Plastică şi Decorativă din Bucureşti şi Cluj, din perioada anilor '60, '70, '80, mulţi dintre ei participanţi la expoziţiile naţionale şi internaţionale cu lucrări de tapiserie, ceramică, porţelan, sticlă şi lemn. Colecţia Zoe Dancovici numără 109 lucrări la care se adaugă lucrările lui Costel Badea şi Marta Jakobovits, Marin Minea State şi alții. Secţia de Ştiinţele Naturii Secţia de Ştiinţele Naturii a fost fondată în anul 1971, având ca obiectiv fundamental cercetarea, conservarea şi dezvoltarea colecţiilor de geologie, paleontologie şi biologie. Bazele acestor colecţii au fost puse de Tiberiu Jurcsák şi colaboratorii săi începând din 1950 şi apoi îmbogăţite permanent de personalul ştiinţific al secţiei și prin politica de achiziții a Muzeului Țării Crișurilor. Secția deține în prezent un număr de 158.000 de obiecte de patrimoniu înregistrate, dintre care peste 86.000 din domeniul geologiei-paleontologiei şi peste 72.000 din domeniul biologiei. Colecţiile sunt structurate pe două domenii majore: primul reprezintă paleontologia şi evoluţia geologică a zonei de vest a României, remarcându-se vertebratele marine triasice, plantele fosile din Jurasicul inferior, dinozaurii din Cretacicul inferior, vertebratele din Miocenul mediu și superior și Pleistocen; al doilea domeniu este cel de biologie, cu colecţii de botanică şi zoologie, dintre care merită atenţie colecţia malacologică şi cea oologică. Printre colecţiile de o importanţă ştiinţifică deosebită se numără vertebratele marine din Triasicul mediu de la Peştiş şi Lugaşu de Sus (județul Bihor), cu o vârstă aproximativă de 240 de milioane de ani.Colecţia de vertebrate din Cretacicul inferior de la Cornet cuprinde material osteologic aparţinând dinozaurilor din grupul ornithopodelor (Dryosauridae, Camptosauridae, Iguanodontidae),nodosauridelor și mai rarpterozaurilor și păsărilor.Colecţia de plante fosileconstă din impresiuni şi compresiuni de diverse organe vegetative ale plantelor din ordinele Chlorophyta, Pteridophyta, Gymnospermatophyta, Angiospermatophyta, cele mai importante din punct de vedere științific fiind colectate din şisturile argiloase ale Formaţiunii de Şuncuiuş (Jurasic inferior). Colecţia de vertebrate fosile şi subfosileconstă din diverse piese scheletice de mamifere, păsări, reptile și amfibieni, resturi osoase in situ; oase cu deformaţii patologice.Dintre colecțiile de biologie se remarcă colecția de botanică(nr. total exemplare: 5.000, nr. de specii: 400), care cuprinde și ierbare de peste 150 de ani (colecţia Simonkai Lajos și Schreiber Theodor), colecția de malacologie, care cuprinde cochilii de gasteropode, scoici și cefalopode (peste 6.000 de exemplare din 1.100 de specii) și colecția oologică(14.000 ouă aparținând la 365 genuri și la 660 de specii), care cuprinde peste 3.600 de ponte provenind din Europa, Asia, Africa, America de Nord, America de Sud şi Australia, unele fiind colectate de acum peste 150 de ani. Secţia de Artă a Muzeului Ţării Crişurilor are o importantă colecţie de artă decorativă universală din cele mai variate domenii şi stiluri, prin care se pot reconstitui evoluţia şi dezvoltarea producţiei atelierelor manufacturilor şi a meşteşugurilor artistice din Europa şi Asia de-a lungul secolelor până în zilele noastre. Le-am adăugat acestora piese de mobilier seccesion, mobilier baroc venețian, mobilier second empire, elemente de artă decorativă din metal şi sticlă de factură art nouveau. Secțiile de Arheologie și Istorie Secțiile de Arheologie și Istorie dețin în patrimoniu peste 285.695 de obiecte muzeale. Partea cea mai importantă a patrimoniului arheologic este cea care provine din şantierele arheologice, dar şi din descoperirile întâmplătoare din ultimii 50 de ani. Neoliticul este extrem de bine reprezentat, la fel şi epoca bronzului. Una din cele mai importante culturi ale epocii bronzului de pe teritoriul României - cultura Otomani - este prezentă cu piese de metalurgia bronzului şi splendide vase, precum şi cu faimosul templu-megaron de la Sălacea, unul din puţinele sanctuare de epoca bronzului descoperite pe teritoriul României. Civilizaţia dacică clasică este oglindită prin piese provenind din aşezări fortificate (Tăşad, Sacalasău, Oradea) sau deschise (Oradea, Biharea, Cociuba Mare), care ilustrează prelucrarea argintuluiși fierului, agricultura, dar şi ocupaţiile casnice. O piesă cu totul deosebită este monoxila descoperită în malul Crişului Alb. Din epoca migraţiilor menţionăm splendidele vase din argint romane târzii descoperite la Tăuteu.Din colecţia veche de arheologie provin cele peste 60 de piese antice egiptene, vasele antice greceşti pictate, un bogat lapidariu medieval, cahle, podoabe, unelte de fier, piese de bronz, ceramică etc. Colecția numismatică a muzeului reflectă, prin tezaurele monetare şi descoperirile izolate, circulaţia monedelor în Crişana; perioadei antice îi revin tezaurele descoperite în localităţile Şilindia, Feniş, Almaş (jud. Arad) şi Sânnicolau Român (jud. Bihor), formate din monede atribuite atelierelor celtice şi dacice, cărora li se adaugă câteva tezaure formate din drahmele oraşelor adriatice (Dyrrhachium şi Apollonia) şi denari romani republicani, dintre care amintim descoperirile de la Dieci (jud. Arad),Tăşad, Sacalasău Nou sau Drăgeşti (jud. Bihor). Din colecţiile de obiecte istorice se remarcă piesele de orfevrărie medievală,cheile din secolele XIV-XVI, vasele turceşti din secolul al XVII-lea, obiectele aparţinând breslelor de meşteşugari din secolele XVII-XVIII. În cadrul Secţiei de Istorie regăsim colecţiile de:documente, ce conţin acte emise de oficialităţile statului, de instituţii de învăţământ şi de cultură, de instituţii bancare, de întreprinderi economice, dar şi de persoane particulare, cu o valoare deosebită pentru reconstituirea istoriei medievale, moderne şi contemporane a acestui spaţiu geografic;fotografie istorică, ce ilustrează realităţi din Oradea şi alte localităţi începând din anii '60 ai secolului al XIX-lea, clădiri şi monumente astăzi dispărute; cărţi poştale ilustrate;fotografii de familie; planuri, hărţi şi grafică istorică, ce conţin stampe, gravuri, desene, hărţi şi atlase vechi din secolele XVI-XIX, cu referire în principal la Oradea şi Bihor; istoria instituţiei, care cuprinde documente valoroase cu privire la începuturile şi evoluţia instituţiei muzeale orădene; arme, în care sunt incluse atât arme albe şi accesorii, cât şi arme de foc din epoca medievală, modernă şi contemporană; carte veche, ce înglobează în principal carte veche străină din secolele XVI-XVIII, mai ales cu tematică istorică şi religioasă, dar şi carte veche românească din secolele XVII-XVIII, istoria farmaciei;ordine, decorații, medalii; bunuri de importanță tehnică, ce includ piese reprezentative pentru evoluția radiotehnicii și televiziunii, a înregistrării și redării sunetului, a tehnicii fotografice, a mașinilor de scris, a mașinilor de cusut, a orologeriei, a producerii focului (cutii de chibrituri), a tipăriturilor de specialitate (reviste și cărți tehnice, cataloage de produse) și de tip reclamă comercială (facturi personalizate, chitanțe, bonuri de casă, etichete de produse). Secţia de Etnografie Secţia de Etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor s-a înființat la 15 decembrie 1964, având ca patrimoniu un număr de 76 de obiecte. În perioada anilor următori, patrimoniul secției s-a îmbogățit considerabil, ajungând în 1974 la 8.874 de obiecte, în 1984 la 12.765 de obiecte, în 1994 la 13.451 de obiecte, în 2004 la 15.942 de obiecte, iar în prezent colecția însumează 20.720 de obiecte. Obiectele provin, în principal, din cinci zone etnografice din vestul României: Crasna-Barcău, Crişul Repede, Beiuş, Tinca-Salonta, Crişul Alb, dar într-un număr mai redus și din alte regiuni ale țării sau chiar din străinătate. Acestea suntorganizate în şase colecţii: lemn şi metal, ceramică, port popular, textile, icoane şi obiecte cultice, ouă încondeiate. În cadrul colecţiei de lemn şi metal, mobilierul ţărănesc se remarcă prin valoarea sa ştiinţifică şi prin calităţile artistice, în special scaunele cu spătar antropomorf, laviţele cu spătar decorat, lăzile de zestre; la acestea se adaugă mesele cu ladă şi cele simple, podişoarele, blidarele şi lingurarele, obiecte cu utilitate casnică dar şi rol decorativ în cadrul interiorului tradiţional din Ţara Crişurilor. Colecţia de lemn mai cuprinde gama largă a uneltelor din gospodărie (de la cele legate de industria casnică textilă - meliţe, depănătoare, perii de fuioare, furci de tors, războaie de ţesut etc. -, la cele utilizate în prepararea, conservarea hranei şi servitul mesei - trocuri, site, linguri şi căuce, farfurii, vase pentru produsele lactate, sărăriţe etc.). Colecţia de ceramică cuprinde mii de piese cu caracter predominant utilitar, vase pentru întrebuinţări multiple, de forme şi mărimi diferite, de la ulcele şi vase pentru sugari la oalele pentru pomană sau cănţile pentru depozitat cereale.Decorate cu o gamă largă de motive de veche tradiţie, în colecția de ceramică se regăsesc cahle de teracotă, farfuriipentru împodobitul pereţilor interior, vase cu caracter ritualic sau chiar jucării. Colecţia cuprinde vase din ceramică roşie, confecţionate în centre din zona Beiuşului sau de pe Crişul Alb, oridin centre precum Salonta, Oradea, Marghita şi Şimleul Silvaniei; vase din ceramică albă, produsă de secole la Vadu Crişului. Colecţia de ceramică a Muzeului Ţării Crişurilor cuprinde atât ceramică smălţuită, cât şi nesmălţuită, ambele categorii decorate în relief ori realizate în angobă cu motive geometrice, solare, vegetale etc. Portul popular este foarte bine reprezentat în colecţiile secţiei, fie prin costume întregi, care reprezintă zonele etnografice pe grupe de vârstă (costume de fată, de neveste, de femei vârtsnice) şi pe grupuri etnice (costume româneşti, maghiare, germane, slovace etc.), fie prin piese separate, reprezentative pentru tehnicile de confecţionare şi decor, pentru tipurile de croi. Sumanele colecției fac parte din portul satelor de deal și sunt confecţionate de meşterii locali sau de renumiţii sumănari din satul Sârbeşti (Bihor). Alte obiecte de port ale colecției sunt cojoacele, specifice anotimpului rece,fiind reprezentative: oamenii se identificau la târguridupă aceste obiecte de îmbrăcăminte. Pentru locuitorii din Ţara Crişurilor se pot astfel diferenția cojoacele „cohăneşti" (specifice zonei Vaşcăului), cele „binşeneşti (din zona Beiuşului), cele „poienăreşti", ori cele „de Huedin"; toate aceste tipuri, precum şi cojoacele maghiare, sunt bine reprezentate în colecţiile noastre. Textilele de interior, cu dublă funcţie, de utilitate casnică dar mai alesdecorativă pentru interioarele tradiționale, se caracterizează printr-o mare unitate cromatică: alb, roşu şi negru, vizibilă mai ales la categoria celor din pânză de cânepă (feţe de masă, ştergare, feţe de pernă, lipidee). În cadrul textilelor de lână identificăm două variante importante: cele viu colorate, cazul ponevilor de pe Crişul Alb, şi cele ţesute în alb-negru, cazul ţolurilor din zona Beiuşului. Colecţia de icoane şi obiecte de cult cuprinde câteva sute de icoane pictate pe sticlă în renumite centre transilvănene (Nicula, Maierii Albei Iulii, Făgăraş), de factură populară, ieftine şi, ca atare, întâlnite în fiecare casă din Ţara Crişurilor până la mutaţiile produse în timpul perioadei comuniste, sau pe lemn, provenite din zestrea vechilor biserici, unele dintre ele opera unor renumiţi zugravi veniţi din Ţara Românească în părţile noastre. Ouăle încondeiate vin să întregească zestrea de mărturii ale vieţii rurale tradiţionale din arealul nostru cu cele legate de ciclul obiceiurilor pascale, între care a fost şi s-a păstrat importantă încondeierea ouălor după tehnici şi cu motive tradiţionale. Cu alte cuvinte, o colecţie de etnografie şi artă populară consistentă şi reprezentativă, bine păstrată şi bine pusă în valoare în expoziţia de bază a secţiei sau în expoziţiile cu caracter temporar. Expoziția rămîne deschisă pînă în 12 martie 2020. (A.M.)Foto credit: Szabo Alexandru & Ovidiu Pascu Găsiți mai multe poze în Galeria foto: Muzeul Ţării Crişurilor și-a prezentat public cele mai valoroase achiziţii din ultimii ani. |
|
|
|
joi, 21 noiembrie 2024, 13:30:32 Ora standard a Europei de Est
|
|
