Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

,,Autoritățile pot învăța din lecțiile trecutului... pentru a gestiona jocul interculturalității...”

Joi, academicianul clujean Ioan Bolovan a devenit Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea

,,Autoritățile pot învăța din lecțiile trecutului... pentru a gestiona jocul interculturalității...”

Joi, 28 noiembrie 2019, Senatul Universității din Oradea a conferit distinsului academician și istoric clujean Ioan Bolovan înalta distincție academică Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea.

Ceremonia de înmânare a diplomei și plachetei s-a desfășurat în Aula Magna în prezența membrilor Senatului universitar, a altor cadre didactice universitare, studenți și invitați, între care viceprimarul Mircea Mălan și părintele episcop greco-catolic Virgil Bercea. În prezidiu, alături de domnul prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector al Universității ,,Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române și director al Institutului ,,George Barițiu" din Cluj-Napoca, s-au aflat: rectorul Universității din Oradea, domnul prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău, președintele Senatului universitar, domnul conf. univ. dr. Vasile-Aurel Căuș, directorul Școlii doctorale de istorie, domnul prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, precum și directorul C.S.U.D. (Consiliul pentru studii universitare de doctorat), domnul prof. univ. dr. Radu Cătălin Țarcă.
În mesajul său, domnul rector Constantin Bungău a mulțumit Școlii doctorale de istorie pentru propunerea făcută și pentru performanțele obținute în activitatea de cercetare în domeniul istoriei. Totodată, a mulțumit academicianului, cercetătorului și prorectorului clujean Ioan Bolovan pentru sprijinul constant acordat Școlii doctorale și C.S.U.D.-ului, dar și pentru onoarea de a deveni membru al corpului profesoral al Universității din Oradea.
Reconstituirea traseului intelectual al persoanei omagiate
În cadrul Laudatio, directorul Școlii doctorale de istorie, domnul prof. univ. habil. Sorin Șipoș, a prezentat imaginea și profilul distinsului prorector și academician Ioan Bolovan, exprimându-și admirația și prețuirea pentru o ,,personalitate marcantă a istoriografiei și culturii românești contemporane, pentru prestația cărturărească de excepție și un profil etic și moral de excepție, o personalitate care nu se lasă mulată în tipare comune, fațete revelatoare ale unui savant polivalent". Reconstituind traseul intelectual al persoanei omagiate, au fost evidențiate datele de identificare, faptele și rezultatele care îl caracterizează pe distinsul istoric și cercetător clujean; la capitolul realizărilor științifice au fost amintite câteva dintre lucrările domniei sale (ca autor a 52 de cărți, a peste 200 de studii și articole, a peste 100 de recenzii...), premii, distincții și medalii obținute.
Este creator al unei direcții noi de cercetare
Vorbind despre temele abordate de cercetătorul clujean, domnul director Sorin Șipoș a ținut să sublinieze cele două dimensiuni fundamentale ale scrisului istoric: ,,În cercetarea istoriografică, a fost interesat de introducerea în circuitul științific de noi surse de documentare, prin publicarea unor volume de documente, prin realizarea de ediții critice și redactarea de cărți și studii bazate pe documente de arhivă, dar a fost în egală măsură preocupat și de cealaltă dimensiune a scrisului istoriei, de reinterpretarea, de recitirea surselor de documentare în acord cu noile direcții și metode de cercetare din istoriografia contemporană. A avut ideea sintezei, atât de necesară istoriografiei naționale. Este interesat de investigarea realităților politice, sociale, demografice și culturale din Transilvania celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului al XX-lea. Fie continuă investigații pe teme mai vechi ale unor istorici (...), fie deschide noi direcții de investigare, fiind în acest sens creator al unei direcții noi de cercetare, este cazul demografiei istorice, istoriei familiei, de introducerea de noi tipuri de surse de documentare și de metode de cercetare în investigarea trecutului; este interesat și preocupat, în egală măsură, de condiția istoriei și a istoricilor în societatea contemporană, subliniind că este nevoie de o dreaptă judecată în analiza cercetătorilor, antecesorilor noștri, ținând cont de o multitudine de factori, de la sursele de documentare la contextul epocii în care aceștia și-au elaborat lucrările".    
Istoria, la răscruce?
În prelegerea domniei sale (ca răspuns la Laudatio), proaspătul Doctor Honoris Causa s-a arătat ,,onorat și bucuros pentru înalta distincție acordată". Făcând o trimitere la cartea postumă a lui Petre Țuțea (Între Dumnezeu și neamul meu), distinsul academician Ioan Bolovan ne-a mărturisit: ,,M-am străduit să navighez, alături de familia mea (...), am navigat între Dumnezeu și neamul meu (...), dar m-am străduit să nu-l dezamăgesc prea mult pe Dumnezeu și în același timp să nu mă îndepărtez prea mult de neamul meu. Și acestor trei entități, divinității, familiei și neamului, le datorez ceea ce am realizat în acești 35 de ani de activitate științifică și pentru care Universitatea din Oradea a considerat suficient pentru a mă onora cu această distincție". Ghidul prelegerii de astăzi Istoria, la răscruce? Pledoarie pentru reconsiderarea statutului unei științe și discipline de învățământ mi-a fost inspirat de ceea ce s-a întâmplat cu mai mulți ani înainte la Oradea, conferința internațională ,,Statutul istoriei și al istoricilor în contemporaneitate". Problema statutului istoriei și al istoricilor rămâne mereu actuală. Nu avem pretenția de a avansa în cele ce urmează idei insolite, nici de a răsturna valori și ierarhii încetățenite în istoriografia românească sau în societate, propunem cu modestie doar câteva exemple și unghiuri de abordare a temei actualității și necesității respectării istoriei și istoricilor". Domnia sa a pornit de la afirmația istoricului erudit și om politic, făuritor de țară Mihail Kogălniceanu: ,,Dar istoria noastră unde este? Cine o știe, cine o citește, cine-și bate capul într-o epocă așa materială, egoistă, să gândească la istorie, la nație, la viitor"?
,,Claritatea înseamnă putere"
În susținerea și întărirea afirmațiilor sale, I.B. a făcut referire la un istoric israelian care a afirmat că ,,Într-o lume inundată de informații irelevante, claritatea înseamnă putere"; a vorbit apoi despre rolul ingrat al științelor socio-umaniste care trebuie să găsească instrumente, modalități prin care să-și legitimeze existența și consumul de resurse din bugetele publice. Amintind despre Declarația de independență de la Oradea (din 12 octombrie 1918), distinsul istoric a subliniat că prin acest moment istoric ,,Oradea a fost punctul inițial al luptei care a condus la astralul moment de la 1 Decembrie de pe câmpul lui Horea". În alte exemple, a evidențiat rolul unor istorici în dezamorsarea unor potențiale conflicte, cum a fost cazul în toamna anului 2012, când omenirea a trecut foarte ușor pe lângă posibilitatea izbucnirii Celui de-al III-le Război Mondial (e vorba despre conflictul chinezo-japonez); în semnalarea unor probleme actuale majore de care depinde viitorul pe planeta noastră (precum bomba demografică, criza forței de muncă și explozia emigrației legale și ilegale);
Dispute sterile și prezențe ideologice (orgolii) care ne fac mari deservicii
Ni se atrage atenția asupra unor dispute sterile și prezențe ideologice (orgolii) care ne fac mari deservicii (interne), care ne fac să fim vulnerabili și slabi în fața provocărilor internaționale, iar în acest sens, avem nevoie de umaniști; autoritățile pot învăța din lecțiile trecutului pentru a gestiona cât mai eficient jocul interculturalității; un demograf italian atrage atenția că în 2050, cel puțin o treime din locuitorii Europei vor fi născuți în afara bătrânului continent. Nu au fost uitați nici românii din Diaspora, care aduc miliarde de euro în țară, dar care, din păcate, cu mici excepții, nu sunt investiți pentru a produce plusvaloare și a crea noi locuri de muncă. ,,Istoricii, sociologii, filosofii, teologii, literații, economiștii (...) au posibilitatea de a-și dovedi utilitatea publică contribuind prin cercetările lor la înțelegerea adecvată a lumii contemporane, și mai ales, repet cu ostentație, la fundamentarea corectă a deciziilor politico-administrative pentru edificarea unei lumi mai bune.
Respectul între domenii și cercetări, între cercetători, deopotrivă cu susținerea de către stat a tuturor în mod echitabil, trebuie să devină o normalitate", a conchis distinsul istoric și cercetător Ioan Bolovan.
La o asemenea prelegere, președintele Senatului universitar orădean (conf. univ. dr. Vasile -Aurel Căuș) avea să exclame: ,,Curajoasă lecție"!
Moise-Ovidiu Dan
Vedeți mai multe poze în Galeria foto: ,,Autoritățile pot învăța din lecțiile trecutului... pentru a gestiona jocul interculturalității...”
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:27:56 Ora standard a Europei de Est