Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț

Olimpiada de limba și literatura română, în direct, de la Oradea

Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț

Organizatorii etapei naționale a Olimpiadei la limba și literatura română au programat, ieri (miercuri, 4 februarie 2009), o fericită întâmplare, ca de la profesioniști la profesioniști – „la așa valori-elite, așa președinți”! După întâlnirea de luni, când olimpicii naționali au fost martorii confesiunilor literare ale celor doi critici literari, Alex Ștefănescu și Ion Simuț, aseară, au avut parte de o nouă rundă „fierbinte” încheiată cu ... autografe.

Invitatul de onoare al evenimentului, găzduit de sala festivă a Colegiului Național „Mihai Eminescu”, a fost Ioan Moldovan, redactorul-șef al revistei ”Familia” din Oradea.
Cei doi critici literari și-au prezentat reciproc ultimele apariții de carte. Ion Simuț a vorbit despre „Istoria literaturii române contemporane” (1941-2000), a lui Alex Ștefănescu, iar Alex Ștefănescu, despre „Europenitatea romanului românesc contemporan”, cartea lui Ion Simuț, după care, fiecare și-a prezentat propria carte din punct de vedere tehnic.
O imagine vie, o panoramă, un sistem de lectură și de valori
„Istoria literaturii române contemporane” este văzută de Ioan Simuț ca „prima imagine vie despre literatura română contemporană”, cu multe ilustrații și documente, „spectaculoasă și plăcută la vedere”, rodul unei vieți, al unei dureri întregi, rezultatul unei sculpturi în propriile texte despre literatura română contemporană, scrisă din iubire și cu mult respect.
„Aveți astfel un sistem de lectură, de valori... Ea putea fi de trei ori mai mare, dar nu toți autorii despre care a scris apar și în carte”, ține să sublinieze Ion Simuț.
În stilu-i caracteristic, autorul și-a prezentat cartea din punct de vedere tehnic, dar cu șarm, oferind și detalii neașteptate. Cartea este rodul a zece ani de muncă asiduă. Are 1200 de pagini și conține 1500 de ilustrații. Este tipărită pe hârtie din import și cântărește 2,950 de kilograme. Despre carte s-au scris 261 de articole, din care doar 100 sunt favorabile. Unii au scris chiar cu ură (când nu s-au regăsit în paginile Istoriei...).
Cele mai bune 35 de romane din literatura română contemporană (1945-2005)
Ion Simuț face parte din galeria scriitorilor de importanță națională, „critic și istoric literar complet,  valoros, cu o imensă autoritate morală... Cărțile sale sunt trainice și spun adevăruri bine verificate”, susține criticul literar Alex Ștefănescu.
În „Europenitatea romanului românesc contemporan”, Ion Simuț a ales (după cum singur recunoaște) cele mai bune 35 de romane din literatura română contemporană (din perioada 1945-2000), prezentând fiecare lucrare în circa 11.000 de semne. Din literatura basarabeană, s-a oprit la trei autori.
În dialog cu olimpicii, criticii literari au emis noi judecăți de valoare, interesante, care merită atenție.
„Eu cred că în literatură nu există un progres, așa cum se întâmplă în  tehnică, ci mai degrabă o succesiune de mode” - Alex Ștefănescu.
În literatură, contează înzestrarea individuală, capacitatea de creație, felul în care reușești să emoționezi și să cucerești publicul.
Proza postdecembristă suferă de o carență morală. Mulți înclină spre o exprimare bombastică, țin să scrie complicat, iar a scrie complicat este mult mai ușor decât a scrie simplu.
Alex Ștefănescu dorește să-i convingă pe olimpici de un adevăr simplu: „Literatura a fost inventată să ne bucure, să ne încânte, să ne ajute să comunicăm” (sugerându-le, mai cu seamă dascălilor, „să nu facă din literatură un chin”. Cu siguranță, criticul literar se gândea la profesorii de română care își „terorizează” elevii, îndepărtându-i de literatură).
Ion Simuț a atras atenția asupra unui alt fenomen care tinde să ia amploare: supralicitarea semnificațiilor cuvintelor. Þinem să aflăm cu orice preț semnificația cuvintelor, exagerând în acest sens. „Avem tendința de a citi cu gândul că orice element are o semnificație”, pierdem astfel din vedere esențialul și nu mai apucăm să ne emoționăm...
Manifestarea s-a încheiat cu zâmbetul pe buze și cu satisfacția de a cumpăra o carte și a obține un autograf din partea autorului. (Ovidiu Dan)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț.

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 12:44:26 Ora standard a Europei de Est