Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Etapa națională a Olimpiadei de limba și literatura română

Timp de cinci zile, municipiul Oradea găzduiește

Etapa națională a Olimpiadei de limba și literatura română

Astăzi (luni, 2 februarie), a debutat, la Oradea, ediția din 2009 a Olimpiadei naționale de limba și literatura română la care participă 339 de concurenți din toate județele țării și municipiul București, elevi din clasele VII-XII.

Deschiderea oficială a avut loc la sala Filarmonicii de Stat din Oradea. Generalul Inspectoratului Școlar, prof. Ioan Șereș, a prezentat președinții, vicepreședinții și secretarul comisiei centrale a olimpiadei, după care a invitat la microfon oficialitățile județene și locale să adreseze salutul instituțiilor pe care le reprezintă, respectiv, Mircea Ghitea, prefectul județului Bihor, Dumitru Voloșeniuc, vicepreședinte al Consiliului județean și Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea.
 După retragerea reprezentanților admistrațiilor județene și locale, a oamenilor politici, pe scenă au rămas doar conducătorii comisiei centrale (naționale), cei doi președinți: criticul literar Alex Ștefănescu (președintele de onoare al comisiei centrale a olimpiadei) și prof. univ. dr. Ion Simuț (președintele executiv), cei doi vicepreședinți: Mina-Maria Rusu și Anca-Denisa Petrache, inspectori generali în cadrul M.E.C.I. (Ministerul Educației, Cercetării și Inovării), precum și inspectorul școlar Radu Mazilescu, secretar al comisiei centrale.
Ce-mi dă țara (ca) să o iubesc atât de mult?
 Potrivit scenariului, stând pe scaune în jurul mesei, precum la un cenaclu literar, cei doi critici literari ar fi trebuit să se încaiere, să facă spectacol (grotesc), să spulbere totul (poate așa ieșeau la rampă și reprezentanții televiziunilor locale), dar cum cei doi grei nu au temperamentul, debitul verbal și limbajul slobod ale lui Mircea Dinescu, reprezentația a fost una molcomă, pașnică și educativă. Cu poante, anecdote, multe citate și întâmplări adevărate, greii literari au spus lucrurilor pe nume, verde în față, dialogând cu elita țării, ca de la profesioniști la profesioniști. Nu le-a fost rușine să-și afișeze sentimentul patriotic, dragostea de țară și de limba română, ba mai mult, ei i-au îndemnat și pe tineri să  o facă în felul lor, chiar dacă „țara nu poate să ne dea (pentru că o iubim) decât IDENTITATE”, pe care nu o vom găsi nicăieri în lume! Printre altele, în Republica Moldova, la Chișinău, în 31 august, a fost marcată (sărbătorită) Ziua limbii române, dar ei nu-i spun așa, îi spun „limba noastră”. Oare de ce? Nu vor sau nu au dreptul? Fiind în zonă, și Alex Ștefănescu s-a întrebat... și a luat-o pe coajă! Dar, să-ți iubești limba și literatura nu costă (la fel de mult cum costă o ținută de gală). Or fi fiind scumpe cărțile, dar nu întratât ca să nu-ți poți permite să cumperi câte una din când în când. Din mărturisirile de credință ale criticilor literari, auditoriul s-a putut alege cu nestemate...
Când era mic, Alex Ștefănescu ar fi vrut să păstreze doar pentru sine toate cărțile citite, toată lumina lor. Celălalt „egoist” ar dori ca toată elita din sală să vină, după absolvirea liceului, doar la Facultatea de Litere din Oradea (Acesta este visul lui Simuț.) sau măcar la facultățile de litere din țară.
Ce-au mai aflat cei 339 de olimpici naționali ai limbii și literaturii române?
Că lectura înseamna cultură, dar nu neapărat atunci când o faci din obligație, împins din spate sau tras de mână. „Literatura e o sursă de bucurie, de încântare. Lăsați-vă în voia ei. Citiți liber, nu din obligație. Dar să nu ne păstrăm doar în postura de contemplare...” E nevoie și de un spirit critic, de atitudine. „Spiritul critic al tuturor, dar nu unul distructiv, ne dă acel relief al valorilor”. (Ion Simuț)
Vorbind despre valori și modele, cei doi critici literari nu s-au sfiit și rușinat să citeze și din „marii clasici” ai vedetelor micului ecran, comentând cu ironie fină valoarea literară, estetică și mai cu seamă educativă a unor texte, precum „la mare, la soare/ Fetițele sunt goale...” „Fata asta mi-a întors/ Metafizicul pe dos...”
S-a făcut, totuși, o delimitare, între falsele modele din muzică și modelele adevărate, durabile, din literatură..., vorba lui Arghezi: „Atâta cer pentru atâta sat!” Genială imagine și expresie! Câtă forță de sugestie și de cuprindere în timp și spațiu...
Până la urmă, nu-i așa, și literatura poate deveni o „marfă”, dar una miraculoasă, pe care poți să o și exporți. Oricum, ea va rămâne în țară chiar și după ce ai exportat-o. Doar în cazul literaturii, o țară mică poate produce o mare literatură, care nu este direct proporțională cu forța militară a țării.
„Vă urez să deveniți mari producători de literatură!”, a fost îndemnul de final al unuia dintre protagoniștii frumoasei întâmplări.
Prezentarea comisiei centrale și a componenței celor zece echipe
După momentul de minte, inimă și învățătură, microfoanele au fost preluate de cei doi inspectori generali ai ministerului (Mina-Maria Rusu și Anca-Denisa Petrache) care au prezentat membrii comisiei centrale care vor evalua lucrările scrise și proiectele celor zece echipe (la proba în echipă), iar reprezentantul I.S.J. Bihor a făcut cunoscută (pe ecran) componența celor zece echipe (Bihorul se află în echipa nr. 7, alături de reprezentanții județelor Cluj, Sălaj și Maramureș).
Prima probă din concurs și pregătirea pentru proba în echipă
Din sala filarmonicii, olimpicii s-au îndreptat spre Colegiul Național „Mihai Eminescu”, unde urmau să susțină prima probă din concurs, proba scrisă (individuală), între orele 11.00 și 13.00 (gimnaziștii), respectiv 11.00 și 14.00 (liceenii).
După-amiază (de la ora 17.00), olimpicii s-au reunit în sala Casei de Cultură a Sindicatelor pentru a urmări un spectacol și filmulețele, anume programate pentru ei în vederea pregătirii terenului pentru proba în echipă.
 În cadrul spectacolului, intitulat „Mărturii ale multiculturalității românești în context european”, pe scenă au evoluat artiști de artiști, elevi talentați ai Liceului de Artă din Oradea (Patrik Negrean, Sorin Paina, Adina Buboi, Șerban și Mihaela Popa, Olah Boglarka, Sonia Vulturar, Maria Avram, Emilia Pantiș, Victoria Cormoș, Bianca Raț și Maria Popa), elevi ai Liceului Pedagogic „Iosif Vulcan” (Alexandrina Chelu și Dana Ionela Jurjuț), Liceul Teoretic „Ady Endre” (Levai David și formația de dansuri maghiare), Liceul Teoretic German „Fr. Schiller” (Darius Mihele și tinerii formației de dansuri germane a Forumului german), Patricia Balota și alți soliști vocali și instrumentiști, precum și titrații dansatori ai Palatului Copiilor și Elevilor din Oradea, „Florile Bihorului”, dar și alte flori ale Bihorului, români, maghiari, germani și slovaci, Adriana Corchiș - solist vocal, precum și formația de dansuri slovace de la Liceul Teoretic „Jozef Kozacek” din Budoi, elevi-artiști ai Colegiului Național „Samuil Vulcan” și ai Clubului Copiilor din Beiuș, cu o șezătoare și bocet...
 Cu toții au susținut un regal bine primit, îndelung aplaudat, un material viu și o sursă de inspirație pentru ceea ce vor trebui să elaboreze olimpicii naționali în cadrul probei în echipă. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Etapa națională a Olimpiadei de limba și literatura română.
 
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 12:47:22 Ora standard a Europei de Est