Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

O zi festivă, dedicată Zilei Imnului Naţional al României

Timp de calitate la Centrul Social Multifuncţional Rogerius II,

O zi festivă, dedicată Zilei Imnului Naţional al României

Persoanele care au ales să petreacă timp de calitate la Centrul Social Multifuncţional Rogerius II, au avut parte de o zi festivă, dedicată Zilei Imnului Naţional al României, organizată de către voluntarii din cadrul Asociaţiei Pro Lirica Oradea, sub coordonarea dnei Mioriţa Săteanu (cetățean de onoare al municipiului Oradea și membru al parlamentului Seniorilor din România).

În cadrul evenimentului au fost recitate poezii de către dna Ileana Bodi, dna Ioana Precup şi dl Horgoş Aurel şi s-au intonat cântece patriotice (Doamne când eu te-am găsit, Ţara mea frumoasă, Ţara mea cu mândru nume) şi bineînţeles Imnul României.
D-na Mioriţa Săteanu a făcut un scurt istoric al versurilor care aveau să devină Imnul de stat al României. Astfel, la 29 iulie 1848 „Deşteaptă-te, române!" a fost cântat pentru prima dată în parcul Zăvoi din Râmnicul Vâlcea, la originea Imnului naţional al României aflându-se poemul patriotic „Un răsunet", de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1948 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură", pe o melodie culeasă de Anton Pann.
Puterea motivaţională a versurilor a făcut ca acest imn să fie simbol în timpul Războiului de Independenţă, în Primul Război Mondial şi în 1918 la Marea Unire, imnul a răsunat pe Câmpia Libertăţii de la Alba Iulia. De asemenea, a fost intonat în al Doilea Război Mondial, iar în timpul crizei care a urmat după 23 august 1944, când România s-a alăturat aliaţilor, acest imn a fost cântat spontan şi emis pe toate staţiile radio.
Iată că cele 11 strofe care concentrează toate energiile vitale mobilizând spiritul patriotic al fiecărui român, vor rămâne simbol naţional alături de drapel şi stemă, pentru că puţine lucruri exemplifică mai bine coeziunea unei naţiuni decât atitudinea în faţa Imnului naţional.

Trimite email
sâmbătă, 21 decembrie 2024, 19:13:29 Ora standard a Europei de Est