Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Peste o mie de persoane au vizitat expoziția ,,Însemnele regalității românești”

Doar astăzi (joi), mai puteți vizita expoziția

Peste o mie de persoane au vizitat expoziția ,,Însemnele regalității românești”

Peste o mie de persoane au vizitat de luni până miercuri, 22 mai, expoziția ,,Însemnele regalității românești", cu mantia, sceptrul și coroana de oțel a Regelui Ferdinand, expoziție care este dedicată vizitei istorice la Oradea, în 23 mai 1919, a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria.

Expoziția  a fost deschisă publicului luni, 20 mai, în sala mare a Primăriei Oradea și a fost admirată până acum de elevii de la mai multe școli gimnaziale și licee din Oradea și nu numai.
Expoziția este realizată cu sprijinul Muzeului Național de Istorie a României și al Muzeului Național Peleș și va fi deschisă publicului până joi, 23 mai 2019, inclusiv, între orele 10.00 - 20.00. Dacă fluxul vizitatorilor va fi foarte mare, organizatorii au în vedere prelungirea orarului de vizitare.
Începând din 24 mai, după închiderea expoziţiei de la Primăria Oradea, mantia Regelui Ferdinand va fi transportată la Muzeul Naţional Peleş, iar coroana de oţel şi sceptrul regal vor fi relocate la Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea, unde vor rămâne expuse până pe 3 iunie.
Coroana de oțel este o piesă reprezentativă a patrimoniului cultural naţional şi este expusă la Tezaurul Istoric al Muzeului Naţional de Istorie al României din Bucureşti.
Ea reprezintă coroana regală a României, iar Regele Carol I şi-a manifestat dorinţa ca această coroană să fie confecţionată la arsenalul Armatei. A fost turnată din oţel de fabricaţie germană, marca Krupp, care provenea de la unul dintre tunurile otomane capturate de armata română în bătălia din 1877, de la Plevna.
O copie fidelă a coroanei se găseşte şi la Castelul Peleş. Coroana a fost purtată în ocazii solemne de către toţi regii României, începând cu încoronarea din 1881 a Regelui Carol I. Regele Ferdinand I al României a purtat-o la încoronarea sa de la Alba Iulia iar Mihai I a fost încoronat cu aceeaşi coroană.
Un alt simbol de mare valoare expus la Primăria Oradea este sceptrul de aur purtat de rege. În ziua de 10 mai 1920, 6 fete de la orfelinatul Radu-Vodă i-au oferit regelui Ferdinand I al României un buzdugan din aur. Arma, împodobită cu pietre preţioase, a fost cumpărată prin subscripţie publică şi marcată cu inscripţia: ,,Regelui Ferdinand I, regele tuturor românilor, dându-i-se acest buzdugan de către poporul său ca răsplată pentru vrednica şi buna conducere a ţării în anii 1916-1919″. Regele Ferdinand a precizat că primeşte emoţionat ,,darul", care a fost purtat în trecut şi de voievozii Ţărilor Române. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de ţărănci în costume naţionale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia şi Bucovina. În vârful buzduganului se regăseşte capul acvilei cruciate.
Mantia regală, unul din însemnele regalităţii române, alături de coroana regală, buzduganul, pavilionul regal şi cifra regală, reprezintă una dintre cele mai valoroase piese ale colecţiei Muzeului Naţional Peleş. Simbol al autorităţii supreme, mantia este o piesă de aparat, reprezentativă pentru ceremonialul încoronării. Regele Ferdinand a fost primul rege al României care a preferat la încoronare mantia regală, în timp ce înaintaşul lui, Regele Carol I, s-a încoronat în uniformă de general.
Concepţia artistică aparţine pictorului Curţii regale, Costin Petrescu şi a fost realizată în ateliere vieneze. Este o piesă unicat, executată la comanda regelui Ferdinand, cu ocazia încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922. Mantia a fost inspirată din costumul de gală al domnitorilor români din Evul Mediu.
Mantia regală a regelui Ferdinand I este confecţionată dintr-o ţesătură de mătase roşu regal, lungă până la glezne, ornamentată cu fir de aur (brocart), cu un guler mare de hermină, tivită pe margini tot cu hermină. Bordura din faţă şi gulerul semioval, cu bordură brodată pe fond de catifea bej, completată spre interior şi pe latura din faţă cu bordură brodată cu fir de aur pe fond bordo, se continuă cu şapte motive, însemne heraldice ale României unificate: stema Munteniei, a Moldovei, a Dobrogei, stema familiei de Hohenzollern, a Olteniei şi Banatului, a Transilvaniei şi, din nou, a Munteniei. Pe toată suprafaţa, sunt presărate motive circulare brodate cu crucea ordinului ,,Mihai Viteazul". Încheiată la gât cu două paftale circulare din argint aurit, şi două grupuri de câte şase aplicaţii brodate cu fir, terminate la capetele interioare cu ciucure. (B.P.)
Găsiți mai multe poze în Galeria foto: Peste o mie de persoane au vizitat expoziția ,,Însemnele regalității românești”.

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:39:19 Ora standard a Europei de Est