Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Castorul a (re)venit la Oradea

Specia este strict protejată în România și în Europa

Castorul a (re)venit la Oradea

Castorul european (Castor fiber), cunoscut la noi sub denumirea de breb, a dispărut din fauna României în 1824 și în 1865 din cea maghiară.

Între anii 1998-2001, pe durata unor campanii de reintroducere a speciei în țară, au fost eliberați 91 de adulți și juvenili pe Mureș, Olt și Ialomița. În 2010, populația a ajuns la aproximativ 1.500 de exemplare.
Brebul orădean, cel mai probabil, a venit în amonte pe Crișul Repede din râul Tisa, din Ungaria. Ca urmare a proiectelor de repopulare, numărul brebilor din țara vecină s-a estimat în 2011 să fi ajuns în jur de 900 de indivizi. Exemplarele care ajung la maturitate sexuală migrează spre noi teritorii, unde-și pot întemeia propria familie. Găsind condiții prielnice - copaci cu esență moale (sălcii, plopi), adâncime potrivită, mal stabil pentru crearea unui adăpost, s-a stabilit aici.
Brebul este un rozător erbivor, monogam, semiacvatic, ce cântărește până la 25 kg la maturitate, lung de până la 120 cm (incluzând coada) și poate trăi până la 35 de ani.
În secolul XIX, brebul a fost vânat până la extincție în majoritatea țărilor din Europa pentru carne, blană și castoreum (secreția glandelor anale), folosit în parfumerie. Acum, specia este strict protejată în România și în Europa.
Nu e cazul să ne îngrijorăm în privința doborârii tuturor arborilor de pe malul Crișului. Brebul se hrănește, de regulă, iarna cu scoarță și crengi de copac de esență moale, fără a produce pagube semnificative. Adună crengile și ca provizii alternative de hrană, iată de ce nu se recomandă ca arborii pe care-i doboară să fie îndepărtați. Hrana din timpul verii e compusă din: vegetație ierboasă, muguri (suligă de stuf), frunze de salcie. Brebul, un inginer al ecosistemelor, este
considerat o specie-cheie, deoarece creează condiții favorabile dezvoltării mai multor specii de plante și animale acvatice și semiacvatice. Prin modificările pe care le face asupra mediului în care trăiește, asigură lăstărirea, creșterea vegetației mici și purificarea apei.
Dovezi ale prezenței brebului pe teritoriul actual al României există încă din Epoca de Piatră în Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia și e adesea asociat cu vechile culturi de la Gumelnița, Hamangia sau Cucuteni. Documente din secolul XIV atestă că brebii erau prinși de mici și crescuți în captivitate pentru carne și blană și că specia era larg răspândită în Ardeal (de unde și numele mai multor localități derivate din termenul breb sau din magh. hód).
Dacă în urmă cu mai bine de două secole, blana lui era considerată monedă de schimb comercial, acum capătă o nouă valoare, pe care de-abia recent am început să o apreciem - îmbogățirea biodiversității. Peisajul Crișului Repede e mai bogat cu o specie care, în mod cert va aduce schimbări. Revenirea brebului este o veste îmbucurătoare, căci specia a dispărut din fauna României în secolul XIX. (C.M.)
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:37:06 Ora standard a Europei de Est