Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 februarie 2025

Pregătire gratuită pentru Bacalaureat 2025 la toate disciplinele și platformă cu materiale și resurse didactice pentru elevii din toată țara, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara, UVT. Prima sesiune are loc sâmbătă, 1 martie
Universitatea de Vest din Timișoara, UVT, începe sâmbătă, 1 martie, ediția din acest an a programului de pregătire pentru examenul de Bacalaureat 2025, la toate cele 14 discipline, pentru elevii din întreaga țară. Sesiunile se vor desfășura săptămânal, sâmbăta, în format online, până în data de 7 iunie 2025 și participarea este gratuită.
Exemple de materiale oferite pe platforma bac.uvt.ro:
Pregătire pentru Bacalaureat 2025. Scrierea cu unu, cu doi sau cu trei de „i” / Explicații pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Textul argumentativ pentru Bacalaureat 2025. Structură, conectori – explicații și model de rezolvare pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Sesiunile de pregătire se organizează pentru toate cele 14 discipline pentru care elevii urmează să susțină probe scrise:
Disciplina aferentă probei 1: limba și literatura română;
Disciplinele aferente probei 2: matematică nivel M1 și M2, istorie;
Disciplinele aferente probei 3: biologie, chimie, economie, filosofie, fizică, geografie, informatică, logică, argumentare și comunicare, psihologie și sociologie.
Înscrierea pentru participarea la programul de pregătire se realizează prin completarea ACESTUI FORMULAR și este gratuită, iar detaliile complete sunt disponibile aici: https://bac.uvt.ro/
Informații și orar
Orarul modulelor de pregătire, pentru fiecare zi de sâmbătă din perioada 01.03 – 07.06.2025, este următorul, fiind stabilit în așa fel încât să permită elevilor participarea la programul de pregătire pentru toate disciplinele la care urmează să susțină proba scrisă în cadrul examenului de bacalaureat:
9.00 – 10.30 – Limba și literatura română;
10.45 – 12.15 – Matematică (nivel M1 și M2) și Istorie;
12.30 – 14.00 – Biologie, Chimie, Economie, Filosofie, Fizică, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie, Sociologie.
De asemenea, pe platforma bac.uvt.ro elevii din întreaga țară și pot găsi, pe lângă informații despre programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de UVT la toate disciplinele și celelalte oportunități din cadrul programului UVT pentru elevi, și materiale didactice suport realizate de cadre didactice din cadrul UVT cu conținuturile teoretice pentru fiecare disciplină de la examenul de bacalaureat și instrumente de testare, precum și lecții video (deocamdată doar pentru disciplina Limba și literatura română).
Programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de Universitatea de Vest din Timișoara face parte din amplul program de sprijin intitulat UVT pentru elevi, care cuprinde, totodată, concursuri dedicate elevilor, webinare de dezvoltare personală, consiliere individuală în carieră și școala de vară West Summer University (WSU).
Infomații suplimentare:
Seria de webinare de dezvoltare personală dedicate elevilor, susținute de echipa Serviciului de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) din UVT va începe pe data de 12 martie 2025 cu webinarul Secretul unei vieți împlinite, urmând ca timp de 9 săptămâni, în fiecare miercuri, de la ora 15.00, să fie abordată o nouă tematică, până la momentul ulterior susținerii examenul de bacalaureat când programul se încheie cu al 2-lea webinar despre alegerea programului de studii potrivit.

Înscrierea pentru participarea la webinarele de dezvoltare personală se realizează prin completarea formularului, iar detaliile complete sunt disponibile pe site-ul universității.

UVT, prin facultățile componente, a pregătit și un număr de 26 de concursuri pentru elevi, din 16 domenii de studii, o parte dintre acestea oferind condiții speciale în procesul de admitere la UVT elevilor care obțin distincții. Regulamentele de organizare și desfășurare a concursurilor, dar și alte detalii, sunt disponibile pe site-ul universității.

Consilierea în carieră
Serviciul de de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) al UVT pune la dispoziția elevilor care au nevoie de suport pentru alegerea traseului educațional și profesional și sesiuni individuale de consiliere în carieră, pentru care aceștia se pot programa prin completarea formularului. O altă resursă de care elevii pot beneficia, în scopul unei mai bune orientări spre un anumit traseu educațional și profesional, este platforma YTM, un instrument de testare psiho-vocațională dezvoltat de Universitatea de Vest din Timișoara. Mai multe detalii despre serviciile de consiliere în carieră și despre platforma YTM sunt disponibile pe site-ul universității.

Statuia „Sfinxului de la Bădăcin”, în centrul Oradiei

Marele Iuliu Maniu

Statuia „Sfinxului de la Bădăcin”, în centrul Oradiei

Tăcerea era „cultul favorit", iar „arma lui cea mai primejdioasă" era virtutea (..) în momentul în care Iuliu Maniu cobora de la tribună, senzația era că doar atunci urma să-și înceapă discursul: aceasta, despre unul dintre marii oameni de stat ai României, care s-a consacrat prin moralitatea sa exemplară, ierarhia creștină a valorilor și definirea activității politice ca exerciţiu al democraţiei, căruia Primăria Oradea, în contextul Centenarului orașului, îi dedică o statuie, care va fi dezvelită pe 18 aprilie a.c., în cadrul unui moment festiv, în perimetrul Catedralei „Sf. Nicolae" și a Liceului „Iuliu Maniu".

Mai multe informații despre personalitatea istorică a lui Iuliu Maniu, aflăm în Monografia Satului Bădăcin şi a familiei Maniu [Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012] scrisă de pr. Cristian Borz, paroh al parohiei Greco-Catolice din Bădăcin, inițiator și promotor al proiectului dedicat Casei Memoriale a lui Iuliu Maniu din locul său natal:
«Iuliu Maniu (1873-1953). S-a născut la 8 ianuarie 1873, la Şimleul Silvaniei,  judeţul Sălaj şi moare la 5 februarie 1953 la Sighet. A fost jurist, unul dintre cei mai prestigioşi oameni politici din istoria României, membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1919. Având o carieră politică ce s-a întins pe parcursul a 56 de ani, Iuliu Maniu s-a numărat printre marii oameni de stat ai ţării noastre, luptând cu perseverenţă împotriva tendinţelor autoritare ca un adevărat apărător al democraţiei.
S-a implicat activ în realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, iar din funcţia de preşedinte al Consiliului Dirigent a reuşit integrarea rapidă a administraţiei din Transilvania în cea a României reîntregite. Calitatea care l-a consacrat în prim planul scenei politice a fost moralitatea ireproşabilă, motiv pentru care era numit „Sfinxul de la Bădăcin", locul unde a copilărit şi unde la maturitate se retrăgea pentru a se odihni.
Iuliu Maniu a absolvit cursurile şcolii primare la Blaj, judeţul Alba, iar cele secundare la Liceul Reformat din Zalău, judeţul Sălaj. În perioada următoare, Iuliu Maniu urmează cursuri universitare la facultăţile de Drept din Cluj (1891-1896), Budapesta şi Viena, iar în anul 1896 obţine doctoratul în Știinţe juridice.
Debutul politic al tânărului Maniu este legat de anii studenţiei. Membru şi preşedinte al Societăţii academice „Petru Maior", în 1982 făcea o călătorie la Roma, la un congres. Doi ani mai târziu, împreună cu sudenţii români, sârbi şi slovaci constituia o organizaţie care-şi propunea să lupte pentru emanciparea naţionalităţilor din Austro-Ungaria. Prins de curentul memorandist, Maniu era impresionat de demonstraţiile de solidaritate din România. În 1892, trecând pentru prima oară frontiera în România, participă la un congres al studenţilor din oraşul Roman. În acea atmosferă de exaltare a sentimentului naţional, încă de la primul contact cu Ţara, el s-a simţit dator să facă un legământ memorabil: „Jur pe Dumnezeu, pe conştiinţă şi pe onoare că îmi voi jertfi viaţa pentru triumfarea naţiei româneşti, luând parte la revoluţia pe care o pregătim".
Începând cu 1898, Maniu se stabilea la Blaj, un loc plin de amintiri istorice şi de semnificaţii pentru emanciparea românilor din Transilvania. Devenea avocat al Mitropoliei române unite, funcţie extrem de importantă îndeplinită până în 1915.
Deputat în Parlamentul de la Budapesta 1906 - 1910
Preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc 10 octombrie 1926 - 6 mai 1933 23 noiembrie 1937 - 29 iulie 1947
Preşedintele Partidului Naţional Român 9 august 1919 - 10 octombrie 1926
Deputat în Parlamentul României 1919
Senator (nu şi-a exercitat mandatul) 1938
Preşedintele Consiliului Dirigent al Transilvaniei 2 decembrie 1918 - 4 aprilie 1920
Ministru de Interne în Consiliul Dirigent al Transilvaniei 2 decembrie 1918 - 4 aprilie 1920
Preşedintele Consiliului de Miniştri 10 noiembrie 1928 - 7 iunie 1930 10 noiembrie 1928 - 7 iunie 1930 13 iunie 1930 - 8 octombrie 1930
Ministrul Finanţelor 15 octombrie 1929 - 26 octombrie 1929 (ad-interim)
Ministru de Război  5 aprilie 1930 - 14 aprilie 1930 (ad-interim)
Ministru secretar de stat 23 august 1944 - 4 noiembrie 1944
El a ţinut sus steagul democraţiei în anii 1938-1944 şi 1945-1947. A făcut-o din convingere, cu răbdare şi perseverenţă, fără un interes material propriu, ci din dorinţa de a da vieţii politice româneşti o dimensiune morală, ceea ce nu era puţin în acel context istoric.
A dus o luptă neîncetată împotriva asupririi austro-ungare asupra Ardealului românesc şi împotriva sovietizării ţării de către autorităţile comuniste. Pentru Iuliu Maniu, lupta politică era o formă de activitate umană, un exerciţiu al democraţiei. De aceea, nu a ezitat să-i apere în procese politice pe adversarii de idei, aşa cum a procedat în 1938 cu Corneliu Zelea Codreanu, în 1942 cu grupul de comunişti din Constanţa în frunte cu Victor Duşa, în 1946 cu mareşalul Ion Antonescu. La insinuarea preşedintelui completului de judecată că ar fi sprijinit politica dictatorială a mareşalului, că ar fi avut contacte cu acesta, Iuliu Maniu a dat o replică memorabilă: „Ca oamenii politici putem fi oricând adversari, dar niciodată duşmani". 
Avocatul și ziaristul Constantin Xeni afirma că în momentul în care Iuliu Maniu cobora de la tribună, senzația era că doar atunci urma să-și înceapă discursul, ceea ce credem că spune totul despre modul cum evolua un discurs al marelui om politic, care deși dura uneori mai multe ore nu-l obosea. Corneliu Coposu descrie, cu lux de amănunte trăirile, gesturile, mimica, tonalitatea și argumentele logice din timpul unui discurs al mentorului său, subliniind că cine dorea să-l cunoască cu adevărat pe Maniu trebuia „neapărat" să-i asculte un discurs politic. În oratoria lui Iuliu Maniu stăpânea „naturaleța". Ceea ce-i trăda însă sentimentele era că în „privirea lui de gheață" se aprindeau scântei atunci când vorbea „de idealurile ce-l călăuzesc", de idealurile naționale. În acele momente, Iuliu Maniu îi electriza pe cei din jur. Dar, Iuliu Maniu îi electriza și „prin tăcere", o tactică inventată de Maniu, tăcere pe care Corneliu Coposu o consideră „adevărata lui oratorie". Iuliu Maniu vorbea puțin și scria și mai puțin, dar tăcerea lui nu era un semn bun pentru adversarii politici. Tăcerea era „cultul favorit" al lui Maniu, iar „arma lui cea mai primejdioasă" era virtutea.
Puţini sunt oamenii mari, care au fost feriţi de patimi. Iuliu Maniu a intrat în rândurile lor. Aventurile şi complicaţiile sentimentale, degenerate în scandaluri publice, atât de cunoscute în lumea politică, lipsesc cu desăvârşire în biografia lui, a avut tăria de a-şi feri existenţa chiar şi de bănuială. Mistic şi moral a înţeles să se dea pildă de viaţă creştinească. Nu s-a căsătorit niciodată din două motive: deoarece a dorit să-şi dedice întreaga viaţă slujirii neamului românesc şi pentru că a trebuit să crească cei patru copii ai surorii Elena rămasă văduvă la 32 de ani. Era un amfitrion plin de amabilitate mai ales la aniversări când i se umplea casa de oaspeţi. De Sfântul Dumitru (Maniu avea şi numele de Dumitru, după „Moşucul", bunicul Demetriu Coroianu), veneau prietenii şi cunoscuţii ca să-l felicite. Deşi exista personal care să servească, totuşi îi plăcea să îmbie el, să recomande el o bucată aleasă, să toarne el în pahare.              
Nepotul său, Ionel Pop, povesteşte că în timpul celui de al doilea Război Mondial, prin 1942, a observat că paltonul de iarnă era ros de atâta purtat. I-a cumpărat stofă groasă, englezească, pentru un nou palton de iarnă, numai că Maniu a dat stofa secretarului său, Liveanu, care „era sărac, cu familie şi nu avea palton bun".
A avut foarte bine stabilită ierarhia valorilor: Dumnezeu, dragostea de neam şi familia. Iuliu Maniu a trăit o viaţă spirituală intensă. De câte ori venea sau pleca de la Dealul Ţarinei din Bădăcin, primul drum sau ultimul era la mormintele părinţilor săi pentru că spunea el: „Un popor care nu-şi respectă morţii şi nu cultivă memoria lor, este un popor fără viitor, pentru că este şi fără trecut". La înmormântarea profesorului Nicolae Iorga, spre mirarea celor prezenţi în cimitir pentru a-l conduce pe ultimul drum pe Virgil Madgearu, nu a venit nimeni să-l petreacă la mormânt pe cel care a fost şi va rămâne o mândrie a culturii româneşti, de frica agenţilor legionari. Deşi, în anii din urmă Iorga se socotea un adversar ireductibil al lui Maniu, acesta cu întreaga asistenţă (prezentă la înmormântarea lui Virgil Madgearu), s-a îndreptat către catafalcul lui Iorga, iar Ilie Lazăr s-a repezit la maşina din care cobora văduva lui Iorga, oferindu-i braţul şi conducând-o la catafalc.
Întrebat de Corneliu Coposu, în serile liniştite petrecute împreună cu Iuliu Maniu la Bădăcin, care sunt cele mai importante realizări din viaţa lui, acesta i-a răspuns că după Unirea de la 1918, care este de departe cea mai mare realizare, a urmat introducerea regimului românesc în Transilvania. Acela a fost un moment crucial când 80% din funcţionarii vechiului regim austro-ungar au refuzat jurământul în faţa Consiliului Naţional Român. Atunci s-a înregistrat voluntariatul a 420 de preoţi, a 180 de medici şi a 600 de avocaţi români care au renunţat la meseriile lor ca să ocupe posturi de pretori, de notari, să intre în magistratură pentru a scoate din impas administraţia din Transilvania. Al treilea moment important în biografia lui Iuliu Maniu după propria lui apreciere a fost acţiunea din toamna anului 1918 de la Viena, când a organizat Armata Română din Transilvania şi timp de 55 de zile a asigurat ordinea în Viena, în timpul grevei poliţiei vieneze.»
Astăzi, dezvelirea statuii lui Iuliu Maniu
Potrivit organizatorilor, evenimentul dezvelirii statuii lui Iuliu Maniu începe joi, 18 aprilie, de la ora 12.00 și va cuprinde: întâmpinarea oficialităților, prezentarea onorului, salutul drapelului de luptă, intonarea imnului național al României, depunerea de coroane, defilarea detașamentului de onoare și prezentarea onorului. De asemenea, va cuprinde rostirea de alocuțiuni privind însemnătatea evenimentului, de primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, o personalitate a locului și un istoric militar. La eveniment vor lua parte și elevii Liceului „Iuliu Maniu", coordonați de doamna director Antonia Nica, care vor ține un moment special dedicat patronului lor spiritual, prin intonarea Imnului dedicat acestuia. Bineînțeles, nu vor lipsi de la eveniment reprezentanți de seamă din Bădăcin, locul originar al marelui om politic și creștin exemplar, Iuliu Maniu. 
Oradea, 16 aprilie 2019
Găsiți mai multe poze în Galeria foto: Statuia „Sfinxului de la Bădăcin”, în centrul Oradiei.
Trimite email
joi, 3 aprilie 2025, 05:50:19 Ora de vară a Europei de Est