Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Proiectul Erasmus + „Snowman goes intercultural”

C.T. ,,Mihai Viteazul” în parteneriat cu tineri din cinci țări în

Proiectul Erasmus + „Snowman goes intercultural”

În perioada 24.02 - 2.03.2019, s-a desfășurat în Finlanda, orașul Kokkola, în apropierea Cercului Polar, proiectul educațional internațional „Snowman goes intercultural" - proiect de mobilitate Erasmus +, inițiat de Centrul de Tineret Villa Elba, Finlanda având ca parteneri tineri din Slovacia, Irlanda, Finlanda, Slovenia, Italia și România.

România a fost reprezentată aici de tineri ai Colegiului Tehnic „Mihai Viteazul" din Oradea, însoțiți de două cadre didactice ale instituției, prof. Alice Popa și Șereș Raluca.
Scopul proiectului a fost ca tinerii participanți, proveniți din medii sociale, culturale și politice diferite, să facă schimb de idei și exemple de viață cotidiană. Participanții au experimentat modelul de viață al tinerilor finlandezi și modalități de a lucra într-un mediu multicultural (lucrul în echipe mixte) - fiind astfel urmat conceptul Uniunii Europene de a conviețui într-un spațiu multicultural.
La finalul proiectului, tinerii au primit certificate YOUTHPASS, care atestă competentele și deprinderile dobândite.
Iată în cele ce urmează experiența grupului din România, care ne-a reprezentat în acest proiect, văzută pragmatic dar realist prin ochii participanților.
Finlanda - ce are ea și nu avem noi
Elevii și dascălii, deopotrivă, sunt fascinați de modelul educațional finlandez. De ce? Pentru că se spune că acolo sunt cei mai deștepți copii din lume.
Când ni s-a oferit oportunitatea de a testa pe pielea noastră ,,visul finlandez" nu am ezitat o clipă. Așa că, șase elevi, Adina, Antonia, Daniela, Sara, Casian și Ionuț, respectiv doi dascăli, Alice și Raluca, am sărit la împachetat bagaje. Toată perioada dinaintea plecării ne-am documentat (mai cu seamă copiii) despre climă, obiceiuri, gastronomie, relief... mă rog, tot ce am crezut noi că ne-ar putea fi de folos la mică distanță de Cercul Polar. Scopul proiectului a fost interculturalitatea - Omul de zăpadă devine intercultural. Generos și constructiv! Așa am aflat noi despre alții și alții despre noi! Informal și fără pretenții. Am dus acolo o altă Românie... despre care, spre surprinderea noastră, unii știau, iar alții au fost plăcut surprinși! Și pe noi ne-a surprins plăcut coordonatorul delegației irlandeze care știa despre Dacia (provincia romană, nu mașina) mai mult decât știu mulți din conaționalii noștri. Dar să revenim!  
Am pornit... ca toți orădenii, din... Budapesta. Să nu fim înțeleși greșit! Ne-ar fi plăcut să luăm avionul din Oradea sau alt oraș din România, dar ... așa a fost să fie.
Drumul până la Helsinki a fost fără peripeții, însă ajunși acolo, în puterea nopții, am constatat că zborul nostru spre Kokkola, localitatea de destinație (un oraș cât Aleșdul, dar cu aeroport de pe care se și operează), a fost anulat. Am aflat că nu e nimic grav sau neobișnuit acolo! În nici 10 minute am fost îmbarcați în alt avion care ne-a dus la destinație. Cred că a fost momentul în care ne-am contaminat cu spiritul finlandez. În ce constă el? Totul are o rezolvare, important este să te concentrezi pe găsirea de soluții! Am ajuns la tabăra de tineret unde eram cazați pe la ora 3 dimineață. Acolo, altă surpriză: elevii erau cazați separat de profesori. Și când spun ,,separat" înseamnă în căsuțe aflate la 500 de m distanță, astfel încât controlul profesorilor nu era tocmai ușor de făcut cu atât mai mult cu cât eram despărțiți de o zonă complet acoperită cu gheață. Prin urmare, elevii urmau să se descurce singuri, fără ,,dădacă". Nimeni nu le spunea să doarmă, nimeni să se trezească! A doua zi însă, elevii au elaborat ei înșiși un set de reguli pe care le-au semnat în semn de asumare, și pe care le-au și respectat, fără a fi nevoie de vreun profesor care să-i oblige la asta. Așa funcționează lucrurile: pur și simplu. Profesorii erau acolo ca să creeze activități și ca să le coordoneze. Să nu credeți acum că regulile nu au fost încălcate! Dar nu de copiii din Finlanda! Fiind o diversitate culturală destul de mare (în proiect erau șase țări - Finlanda, Italia, Slovacia, Slovenia, Irlanda și România) s-a mai întâmplat și asta! Soluționarea situației, însă, s-a făcut tot după modelul finlandez! Adică fără ,,sancțiuni", prin discuții în care împricinații au fost invitați să spună ce au făcut, de ce au făcut asta și cum ar putea fi ajutați să nu mai facă asta. Asta i-a obligat să se gândească la ceea ce au făcut, dar și la soluții remediabile.
Comunicare, colaborare, responsabilitate  
Apoi am început activitățile! Cele mai multe în aer liber. Vremea nu e un impediment acolo! Dacă nu e furtună de zăpadă, se lucrează afară. Toate activitățile s-au bazat pe cele trei concepte-cheie care susțin paradigma educațională finlandeză: comunicare, colaborare, responsabilitate. Asta au învățat în primul rând copiii participanți la proiect. Și noi, dascălii! Jucându-ne!
Ce mai are Finlanda?
Sauna și hotube (cred că finlandezii nu au senzori de temperatură pe piele) - n-am văzut până acum pe nimeni care să reziste la temperaturi  extreme fără să clipească măcar, așa cum au făcut-o fetele acelea de 15-16 ani care aci mergeau prin zăpadă cu gleznele goale, la -15 grade, aci săreau în apa fierbinte din hotube sau stăteau în saună la 85-100 de grade fără o grimasă măcar.
Locuințele, în majoritate sunt construite după criteriul strictului necesar! Casele sunt mici și primitoare. Și în toate în care am intrat exista o pianină! Asta pentru că majoritatea copiilor cântă la un instrument, cei mai mulți la pian.
Mașinile sunt folosite dacă este necesar. Finlandezii sunt mari iubitori de mișcare, preferă mersul pe jos sau cu alte mijloace mai puțin poluante și mai solicitante fizic.
Țara e acoperită în proporție de 75% de păduri, iar locuitorii au un respect imens pentru natură.  De-altfel, am vizitat Muzeul arctic, unde custodele, un domn venerabil, mi-a spus la un moment dat ,,aici viața e grea! Dacă nu mergi cu natura, mori!" Iar oamenii aceia merg cu natura! Au învățat să folosească ceea ce oferă ea. Vânturile sunt extrem de puternice? Au construit centrale eoliene. Astfel nu poluează, iar necesarul de energie este satisfăcut oriunde.  Oamenii au grijă să ,,incomodeze" cât mai puțin natura.
Impresionant a fost, de asemenea, modul în care oamenii aceia se raportează la ceilalți. În general, nordicii sunt considerați oameni reci. În realitate sunt doar discreți și țin mult la spațiul lor personal. E aproape o religie să nu invadezi spațiul personal al celuilalt.
Am fost și în biserici, că tot veni vorba de religie! Nu au nicio legătură cu tot ce am văzut până acum! Bisericile sunt austere, cu toate că sunt unul din stâlpii comunității. Oamenii merg la biserică pentru rugăciune, dar și pentru a se întâlni și pentru a suda comunitatea despre nevoile căreia iau cunoștință tot acolo, iar preotul e mai mult decât un lider spiritual, este și un factor de coeziune în comunitate. Asta face din comunitate o mare familie în care toți se ajută între ei pentru că sunt perfect conștienți că o comunitate puternică înseamnă indivizi puternici... și fericiți!   
Apropo de biserică și de rolul ei în comunitate! Știu că la un moment dat circula în mediul virtual o legendă cum că în Finlanda există din 1600 o lege care interzice analfabeților să se căsătorească și să aibă copii. Ca în orice legendă, e și un sâmbure de adevăr aici. Nu e o lege, dar religia având acolo un rol important în comunitate, pentru a se căsători (și nu numai). tinerii sunt obligați să urmeze niște cursuri la biserică. Asta înseamnă să știi să citești! Dacă nu știai, pe lângă biserică funcționa și o școală. Așa că treceai pe-acolo întâi!
Educația este cheia dezvoltării unei națiuni
Ah, și nu există inspectori școlari și nici noțiunea de inspecție! Profesorul este autoritatea la clasă, iar dacă un profesor are dificultăți, este rolul directorului să-l ajute. Orgoliile nu-și au locul acolo. Subliniez, să-l ajute!!! Părintele NU poate interveni în metoda educațională aleasă de profesor, și nici nu o face! Pentru că au încredere în profesori. Și mai e un lucru... Fiecare este specialist în domeniul lui! Medicii nu sunt sfătuiți de pacienți și nici profesorii de părinți care nu au legătură cu domeniul educațional. Mai clar, fiecare face ce se pricepe, dar face bine!
O să întrebați dacă acolo nu sunt hărțuiți copiii de alți copii... Se mai întâmplă. Doar că atunci intervine factorul responsabilitate! Ceilalți iau atitudine, iar hărțuitorul este imediat izolat, comportamentul lui fiind imediat scos în evidență și corectat. Psihologul și consilierii profesionali chiar există și chiar își fac treaba.
Ar mai fi multe de spus și de povestit... Una peste alta, Finlanda ne-a demonstrat că educația este cheia dezvoltării unei națiuni. Că nu se poate fără ea, dar că paradigma nu stă în teorema lui Pitagora (cu toate că se învață și acolo) ci, în cele trei concepte fundamentale: comunicare, colaborare, dar mai ales responsabilitate.
Alice Popa & Raluca Șereș
Găsiți mai multe poze în Galeria foto: Proiectul Erasmus + „Snowman goes intercultural”.

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:10:51 Ora standard a Europei de Est