Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

,,Poeme abandonate în cuvinte”

Ioan F. Pop - lansare de carte aniversară

,,Poeme abandonate în cuvinte”

Scriitorul și eseistul Ioan F. Pop, autor a zece cărți de poezie, filosofie, jurnal, studii, eseuri și cogitațiuni, apreciate de critica de specialitate, prezență activă în revuistica românească, își va marca împlinirea vîrstei sexagenare printr-o nouă lansare de carte.

Este vorba de volumul Poeme abandonate în cuvinte, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018. Evenimentul, organizat de Episcopia Greco-Catolică de Oradea, Caritas Eparhial Oradea, în colaborare cu Primăria Oradea, va avea loc astăzi (joi, 31 ianuarie 2019), ora 17.00, în sala „Traian Moșoiu" a Primăriei orădene. Despre activitatea literar-filosofică a autorului vor vorbi pr. Mihai Vătămănelu, vicarul general, filosoful Sorin Lavric, poetul Ioan Moldovan și criticul literar Ion Simuț, moderator - pr. Olimpiu Todorean.
„Încercînd oarecum să uit poezia, constat că ea îşi anexează unele formulări, confiscă unele semnificații, abate traiectoria semantică inițială și schimbă structura fonemică a unor expresii. Se face stăpînă pe aproape toate încercările polisemice care bat timide în zarea unei file nescrise. Nedorind (sper) să mă părăsească de tot, poezia s-a insinuat tacit în textura altor pagini, continuînd, oarecum clandestin, să mă scrie ea pe mine. Pur și simplu mi-a deturnat cîteva texte care aveau inițial o altă destinație introspectivă, punîndu-le inefabilele măști ale poeticității", spune, într-un cuvînt înainte, Ioan F. Pop.
Rodica Indig
 
Despre IOAN F. POP
 IOAN F. POP s-a născut în 4 ianuarie 1959, în Valcău de Sus, Judeţul Sălaj. Şcoala primară în satul Fizeş, comuna Sîg, acelaşi judeţ. Liceul de Filologie-Istorie din Oradea. Este licenţiat în Teologie-Istorie, Universitatea „Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca. Master în cadrul aceleiaşi universităţi. Doctor în filozofie al universităţii clujene. Stagii de cercetare la Roma şi Paris. A lucrat la întreprinderea Metalica, a fost redactor la Gazeta de Vest, redactor (fondator) la Noua Gazetă de Vest, referent cultural la Cercul Militar. Actualmente este muzeograf la Muzeul Memorial „Iosif Vulcan", fiind, pentru o vreme, şi cadru universitar la Universitatea din Oradea. Cărţi publicate: Pedale de hîrtie, (poeme), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994; PoemeşinimiC, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996; Poeme de sedus realitateA, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000 (carte sponsorizată de Ministerul Culturii); Sfîntul Augustin - morfologia unei paradigme, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2009 (teza de doctorat în filosofie); Jurnal aproape închipuit, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2009 (jurnal scris la Roma şi Paris); Poemele poemului nescriS, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010 (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Arad); Tăceri de la margine, Ed. Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011 (studii şi eseuri); Poemele absenţeI, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011; Poemele poemului nescriS, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013 (integrala poetică); Marginalii la o absenţă, Ed. Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş, 2014 (cogitaţiuni, eseuri - Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Arad). Este prezent cu poeme, texte literare, studii şi eseuri în cele mai importante reviste din ţară, precum şi în reviste străine. Figurează în mai multe antologii de poezie. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Referinţe critice: Ioan F. POP
„Dar atenţia autorului se concentrează pe fiziologie, adică pe o egolatrie bicisnică, pe un narcisism decăzut ce ia locul temei cosmice. Limitată, mai întîi, la perimetru oraşului, acesta se restrînge apoi la datele unui organism haotic, care (se) poetizează în neştire. (...) Aspiraţia poetului este spre  o «inexistenţă», care însă nu poate fi atinsă, fiind doar aproximată printr-un şir de imagini intermediare, ale ruinei, zdrenţelor, bolii, absenţelor, închipuirilor. E o «inexistenţă» încă plină de vestigiile existenţei, şi tocmai de aceea generatoare de teribilităţi. (...) Ca un învăţăcel al lui Dali sau Max Ernst, poetul descinde nemijlocit în aventura obiectelor, în promiscuitatea relaţiilor dintre regnuri, într-un freudism exclamativ" (Gheorghe Grigurcu, revista România literară, nr. 48, 4-10 decembrie 1996, p. 5).
„În aparenţă, poezia lui Ioan F. Pop nu se refuză înţelesului. În ea găsim un gen ciudat de descriere fenomenologică a golului, generator de anxietăţi, a mişcării sunetului abia perceptibil printr-un spaţiu închis, privit/auzit de cineva, capabil să perceapă semnele infinitezimale ale unui existent, aproape încremenit, dar în curs de facere. (...) Ca şi S. Beckett, Ioan F. Pop alcătuieşte într-o manieră proprie un fel de texte pentru nimic (Textes pour rien). (...) În Versurile lui Ioan F. Pop relaţia dintre eurile multiple ale autorului - investitor de sensuri - şi lume pare inversată. În universul său literar, obiectele, lucrurile în general, trebuie să fie acelea care incită gîndirea/vorbirea la auzirea semnificaţiilor. Dar acestea refuză să se numească sau dau despre ele doar informaţii vagi, lăsînt realul vacant de sensuri sau vag locuit de fiinţă. Rezultatul este cunoaşterea zero. (...) Trebuie să recunoaştem că nimeni în literatura română n-a abordat cu atîta originalitate ontologia poeziei cu semnificaţia zero". (Romul Munteanu, revista Luceafărul, nr. 2, 22 ianuarie 1997, p. 11).
„În registru solemn, nihilismul european a parcurs acest drum pornind de la Spleen-ul lui Baudelaire. Avangarda i-a adăugat o nervozitate aparte, kafkiană, demolînd piedestalul solemn şi împingînd totul în grotesc. Tipologic, orădeanul Ioan F. Pop se află în această descendenţă, diversificată prin marasm, revelaţii scîrbite şi un acut sentiment al părăsirii şi al existenţei goale, aleatorii, exercitat într-un univers al neanturilor stilizate, din care ancorele au dispărut şi fiinţa a intrat în derivă. Volumul e dur, monocrom, obsedant ca o pagină din Kafka, şi reprezintă, fără îndoială, punctul de maximă extensie a „halucinaţiei de real" la care a ajuns pînă acum poetul. (...) Ioan F. Pop alege drama hiperlucidă, extaza rece a percepţiei întinse nevrotic pînă la insuportabil, ceea ce face ca formula sa poetică să derive mai degrabă din catalogul modernismului tîrziu, crepuscular, decît din broşura sprinţară a postmodernismului de ultimă oră. (...)  Pentru poetul orădean, poezia chiar întemeiază universul, iar poetul e chiar un demiurg, verbul său urcînd anemic din neant. (...) Dansul grotesc atinge aici intensităţi macabre, pe linia unei escatologii estetice ce vine, poate, din Benn sau Trakl, oricum: dintr-o direcţie cu accente expresioniste" (Ştefan Borbély, revista Poesis, nr. 1-2, 1997, p. 4).
„Pentru Ioan F. Pop însă, experienţa scrisului e mai importantă decît experienţa vieţii. În consecinţă, ajuns pe plaiuri mirifice, el se închide într-o singurătate severă, de moralist inflexibil, pe care o înţelege atît ca indiciu al apartenenţei sale la un modernism existenţial radical, (modernismul a redimensionat solitudinea, spune el în trecere), cît şi ca distanţare faţă de cultura instantaneelor hedoniste pe care o promovează fatalitatea de a te afla într-un spaţiu cosmopolit în care turismul face legea". „Consecvent structurii sale artistice, Ioan F. Pop caută în Augustin existenţialul... Triada revelaţie-literatură-filosofie, pe care se bazează majoritatea paginilor, este de asemenea heideggeriană, grila de lectură existenţialistă apărînd şi în alte locuri, ca un indiciu al faptului că autorul este fascinat în subsidiar de o asemenea perspectivă... Pe de altă parte însă, nu pot să închei fără să atrag atenţia asupra excelentului subcapitol dedicat Răului (p. 157-188) - unul din cele mai profunde lucruri care s-au scris în filosofia românească din 1990 încoace" (Ştefan Borbély, revista Apostrof, nr. 1, 2010).

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:57:01 Ora standard a Europei de Est