Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu

“Eminescu interzis: gândirea politicã” (4)

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu

Continuãm sã publicãm "Testame ntul politic al lui Mihai Eminescu”, citând din lucrarea dlui dr. Radu Mihai Criºan, intitulatã “Eminescu interzis: gândirea politicã”, apariþie editorialã, Criterion Publishing, Bucureºti, 2008.

 „E într-adevãr ciudat (simptomatic n.n.) de-a vedea un popor eminamente plugar ca al nostru ºi a cãrui raþiune de-a fi este tocmai originea lui traco-romanã, cum, din chiar senin ºi într-o singurã noapte, erige teoria de om ºi om teorie absolutã de stat ºi face din banul internaþional ºi din posesiunea acestuia singura mãsurãtoare pentru a deosebi înrâurirea unui om de a celuilalt în viaþa statului. Nici [nu] e lesne de înþeles cum un popor de plugari, ba încã unul care s-a lãsat de pãstorie de ieri-alaltãieri ºi s-a apucat de plug înainte de abia [cu] cincizeci de ani, putea sã se creadã îndestul de bogat pentru a introduce, la el, forme de civilizaþie ºi instituþii pe care þãrile apusene, bogate prin industrie ºi printr-o dezvoltare economicã de sute de ani, abia le pot plãti.
Cea mai superficialã socotealã din lume ar dovedi, îndestul, cã puterea productivã a naþiei româneºti n-a crescut, n-a putut sã creascã în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaþie strãinã, introduse cu grãmada în þara noastrã… Înzecitu-s-au ºi însutitu-s-au oare averea românului ºi veniturile lui pentru a plãti instituþiile de o sutã de ori mai scumpe? Desigur cã nu. Clasele productive au dat îndãrãt; proprietarii mari ºi þãranii au sãrãcit; industria de casã ºi meºteºugurile s-au stins cu desãvârºire – iar clasele improductive, proletarii condeiului, cenuºerii, oamenii ce încurcã douã buchi pe hârtie ºi aspirã a deveni deputaþi ºi miniºtri, advocaþii, s-au înmulþit cu asuprã de mãsurã, dau tonul, conduc opinia publicã, fericesc naþia în fiecare zi, pe hârtie”11.
„Astfel, statul român nu mai este un produs al geniului rasei române, ci un text franþuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înþelege”12 ºi nu-l va înþelege niciodatã. „Peste tot aceeaºi idee: sã dau strãinilor ce-mi cer; cât pentru români, puþin îmi pasã!”13
„Constituþia noastrã, punând greutatea pe o clasã de mijloc, parte strãinã, parte neexistentã, a dat loc la o declasare generalã din cele mai dezastruase14. Nu mai existã o altã deosebire între oameni, decât cea pe care o stabileºte banul, oricum ar fi câºtigat”15.
11 idem, Ieri domnul deputat Giani…, Timpul, 22 februarie 1879, în Opere, vol. X, pag. 193
12 idem, De câte ori «Românul» era în opoziþie…, Timpul, 14 august 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 168
13 idem, Dar dulci, nobili ºi politicoºi…, Timpul, 23 mai 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 123
14 „Fiecare constituþie, ca lege fundamentalã a unui stat, are drept corelat o clasã mai cu samã, pe care se întemeiazã. Corelatul constituþiilor statelor apusene este o clasã de mijloc, bogatã, cultã, o clasã de patriciani, de fabricanþi, industriaºi care vãd în constituþie mijlocul de a-ºi reprezenta interesele în mod adecvat cu însemnãtatea lor. La noi, legea fundamentalã nu însemneazã decât egalitatea pentru toþi scribii de-a ajunge la funcþiile cele mai înalte ale statului”., idem, Influenþa austriacã asupra românilor din Principate, Convorbiri literare, 1 august 1876, în Opere, vol. IX, pag. 173
15 idem, Economiºtii observã…, Timpul, 10 iulie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 237.
„Un sistem reprezentativ, întins ca o reþea asupra întregii þãri, influenþat însã, întotdeauna, în mod absolut, de guvernul central, ºi-a format în fiecare pãrticicã organele sale, sub formã de consilii judeþene, consilii comunale, consilii de instrucþiune, consilii de sus ºi de jos, care nici nu ºtiu ce sã consilieze, nici nu au ce reprezenta (nici nu reprezintã n.n.) decât pe persoanele din care sunt compuse16”17.
Astfel, „teoria de om ºi om, o teorie curat filantropicã ºi un rezultat al compãtimirii ce omul o are nu numai pentru semenul sãu, ci chiar pentru animale, devine o stupiditate erijându-se în teorie de stat, cãci preface þara moºtenitã, apãratã cu vãrsare de sânge ºi cu privaþiuni, într-o mlaºtinã pentru scurgerea elementelor nesãnãtoase din alte þãri – introducând într-un stat eminamente naþional un sistem de instituþii cosmopolite”18.
Urmare aplicãrii ei vom „avea de-acum înainte dominaþia banului internaþional, o domnie strãinã, impusã de strãini; libertatea de muncã ºi tranzacþiuni; teoria de luptã pe picior în aparenþã egal, în realitate inegal. ªi, în aceastã luptã, nu învinge cine-i tare, nobil sau eroic; învinge cel pentru care orice mijloc de câºtig e bun, cel fãrã scrupul faþã de concetãþenii sãi, cel pentru care orice apãrare a muncii e o piedicã pe care va tinde a o rãsturna, pe cale legiuitã sau pe cale pieziºã”19.
16 În ele, „toate numirile în funcþiuni nu se fac dupã merit, ci dupã cum ordonã deputaþii - parlamentarii n.n. -, care, la rândul lor, atârnã de comitetele de politicieni de profesie, formate în fiece centru de judeþ. Aceste comitete îºi împart toate în familie. Ele creeazã, din banii judeþelor, burse pentru copiii «patrioþilor» trimiºi în strãinãtate sã numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judeþene pe unde «patrioþii» au câte un petec de moºie, încât toatã munca publicã, fie sub forma de contribuþie, fie sub cea de prestaþiune, se scurge, direct ori indirect, în buzunarul unui «patriot»”., idem, Abstracþie fãcând…, Timpul, 20-21 aprilie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 14
17 idem, De ceea ce ne temem…, Timpul, 27 mai 1879, în Opere, vol. X, pag. 259
18 idem, Între multele neplãceri ale vieþii…, Timpul, 22 martie 1879, în Opere, vol. X, pag. 209
19 idem, Trei zile de-a rândul…, Timpul, 20 februarie 1879, în Opere, vol. X, pag. 191, 192.
http://www.scribd.com/doc/4511706/EMINESCU-INTERZIS-GANDIREA-POLITICA
Trimite email
miercuri, 15 ianuarie 2025, 15:43:25 Ora standard a Europei de Est