Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

,,E primul Centenar! Gaudeamus!”

Revista ,,Curtea de la Argeș” pe decembrie

,,E primul Centenar! Gaudeamus!”

Lecturând editorialul domnului academician Gheorghe Păun din numărul pe decembrie 2018, veți putea lesne constata că am folosit drept titlu mesajul final.

După un preambul plin de substanță în care pune punctul pe i și degetul pe rană, prezentând o realitate crudă și dureroasă, domnul redactor-șef ne propune: ,,ca de Centenar - primul Centenar! - să fim optimiști. Și avem multe motive să fim astfel. Încrezători adică în poporul român, în România, în noi înșine!
1.Voi pleca de la substratul geto-dacic-tracic-pelasg..., de la mileniile de locuire a „Grădinii Maicii Domnului"... 2. Apoi, limba noastră cea română, stăpâna noastră, în adâncuri înfundată... 3. Ţăranul român (,,Măria Sa" - n.n.). O să-mi spuneți că nu mai există, o să răspund că o generație sau două el este încă aici, ba chiar în forma autentică, de om al pământului... 4. Pentru că se leagă de cele dinainte, amintesc aici diaspora (corect: emigrația românească)... 5. Românii și România sunt iubiți de Dumnezeu. Nu are legătură cu pelerinajele la moaște decât în sensul reciprocității: și românii Îl iubesc pe Dumnezeu-Drăguțul care, prin legende și povești, umblă pe pământ, îndumneze-indu-i pe oameni, El înomenindu-Se... 6. Românii au ingenium, spunea (la 1912) Simion Mehedinți, care mai spunea și că „adevărata renaștere a unui popor începe cu tinerimea sa". Priviți ochii copiilor din școli, genialii aceia mici, ai tinerilor din facultăți, și veți înțelege încrederea mea: fosfor din cel mai pur!.. 7. Se știe că diversitatea dă vitalitate, eficiență, putere - România are o diversitate geografică și culturală fabuloasă, cum nu cred că se mai întâlnește altundeva pe planetă, indiferent unde am mai decupa pe planiglob o suprafață comparabilă. 8. România este o țară bogată - e un dezavantaj în preajma prădătorilor, e un avantaj în sine. Cernoziom, apă, pădure, sare, aur, petrol și gaz, fier, uraniu, metale rare, marmură, floră și faună... 9. Iar aici stă o altă puternică sursă de optimism: știm! Așa cum suntem istoric „vaccinați" la propaganda rusească (și maghiară), este deja prea mult și din partea „formatorilor de opinie", a politicienilor care nu sunt oameni politici, a demitizatorilor și relativizatorilor de profesie, a oengiștilor de toate calibrele. Știm cu cine avem de a face. Știm că este nevoie de resetare... 10. România are două instituții naționale identitare de mare tradiție și prestigiu, care nu au putut fi încă implacabil politizate, Academia și Biserica, și care au făcut și pot face imens pentru țară (și de aceea, ambele se află sub atacul continuu al anti-româniștilor). 11. Într-adevăr, se simte o schimbare în lume, asistăm la un punct de inflexiune al istoriei, produs la interferența-ciocnirea dintre globalizare și localizare, dintre „progresism" stângist și tradiție, dintre relativizare și coerență, nivelare și identitate, secularism și nevoia de transcendență. Interesele sunt uriașe, lipsa de scrupule pe potrivă, interpretarea tendențioasă și manipularea așijderea... 12. Anul Centenarului, chiar dacă nu a fost martorul unor realizări spectaculoase, așa cum ne așteptam/doream, a prilejuit o mulțime de acțiuni mai trainice decât credem, cu efecte care pot suplini lipsa unor monumente noi, a unor pași practici înspre reunificarea cu Basarabia, de exemplu. În vremea aceasta, s-a vorbit zilnic despre România Mare, despre jertfe, despre starea de azi a României. Și, în aceste zone, vorbele sunt fapte, au puterea faptelor. S-au reabilitat termeni aruncați în derizoriu de zeflemitori - românism, naționalism, patriotism, interes național. S-au reabilitat atitudini...
Citiți mai multe, dragi prieteni, la adresa cunoscută...  www.curteadelaarges.ro.
Merită efortul! Doar suntem în weekend.
Ovidiu Dan
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 16:03:41 Ora standard a Europei de Est