Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Workshopul internațional ,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?”

Invitat special, profesorul John Mearsheimer

Workshopul internațional ,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?”

Joi, 25 octombrie 2018, Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea, va organiza două evenimente în onoarea Profesorului John Mearsheimer, de la Universitatea din Chicago.

Primul eveniment va fi organizat, începând cu ora 10.00, în Aula Magna a Universității din Oradea, când profesorului John Mearsheimer i se va decerna titlul de Doctor Honoris Causa.
Cel de-al doilea eveniment, care se va desfășura între orele 16.00 - 18.00, la Muzeul Memorial Aurel Lazăr, va consta într-un Workshop Internațional - intitulat ,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?" organizat de către Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene (Universitatea din Oradea), Universitatea Aston (Marea Britanie) și Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate - CFPSS (Universitatea din Craiova).
În deschiderea Workshop-ului vor lua cuvântul prof. univ. dr. Ioan Horga (decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și profesor asociat la Școala doctorală de Relații Internaționale și Studii de Securitate, din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca) și lect. univ. dr. Florin Păsătoiu (Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate - CFPSS, Universitatea din Craiova).
Workshop-ul propriu-zis va consta într-o dezbatere dinamică, în care nouă dascăli și cercetători în Relații Internaționale, Științe Politice și Afaceri Internaționale - din Marea Britanie, Rusia, Ungaria și România (Cluj-Napoca, Craiova, Iași și Oradea) (Ekaterina Mikhaylenko, PhD,  Departamentul de Relații Internaționale, Universitatea Federală Ural, Federația Rusă; Cristian Nițoiu, PhD, Universitatea Aston, Marea Britanie; Loredana Maria Simionov, cercetător PhD, Centrul pentru Studii Europene, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași; Sorin Dan, PhD, Griffiths School of Management, Universitatea ,,Emanuel", Oradea; Klara Czimre, PhD, Universitatea din Debrecen, Ungaria; Dorin Dolghi, PhD, Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, Universitatea din Oradea și cadru didactic asociat la Departamentul de Relații Internaționale și Studii de Securitate, Universitatea ,,Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca; Ioana Bordeianu, PhD, Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră ,,Avram Iancu", Oradea, și cadru didactic asociat la Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, Universitatea din Oradea; Ioana Albu, PhD, Departamentul de Științe Politice și Științele Comunicării, Universitatea din Oradea; Ciprian Beniamin Benea, PhD, Facultatea de Științe Economice, Departamentul de Relații Internaționale, Universitatea din Oradea) vor discuta și vor adresa întrebări invitatului special al evenimentului - profesorul John Mearsheimer, cu privire la tema ,,Viitorului Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?"
,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?"
În ultimii doi ani am asistat la o perioadă de stabilitate relativă pe scena internațională. Acest lucru este în contrast cu cei cinci ani anteriori, care au fost marcați de o tulburare și o panică considerabile în ordinea mondială liberală condusă de Occident. Crizele majore au afectat pilonii-cheie ai modelului euro-atlantic și au spulberat infailibilitatea sau supremația percepută a Occidentului. Criza financiară, eșecul Primăverii Arabe din Siria, Libia și Yemen, conflictul din Ucraina și criza migranților din Uniunea Europeană (UE), toate au subliniat vulnerabilitățile liberalismului mondial. Răspunsul Occidentului a fost, în cel mai bun caz, timid, cu actori-cheie - cum ar fi SUA sau UE, care nu și-au îndeplinit angajamentele și ambițiile, ceea ce le-a afectat statutul internațional. Volatilitatea, mai degrabă decât stabilitatea, a fost forța motrice a ordinii mondiale din această perioadă. În schimb, spre deosebire de analizele multor experți, președinția lui Donald Trump a adus un sentiment de stabilitate relativă în ordinea lumii liberale, fără ca noi conflicte exogene să pună în mod semnificativ la încercare modelul Occidental. Cu toate acestea, în fundal, foarte mulți piloni ai ordinii mondiale liberale conduse de Occident (SUA, Marea Britanie și UE) au început să își reformuleze obiectivele de politică externă și să adopte mai multe politici unilaterale, care pun interesele înguste mai presus de normele și valorile universale. Prin urmare, presiunea externă s-ar putea să fi scăzut sau să se fi stabilizat, dar provocarea din cadrul ordinii mondiale liberale a devenit, cu siguranță, mai importantă.
Această perioadă de stabilitate relativă în ordinea mondială s-ar putea dovedi a fi una scurtă și influențată, în primul rând, de caracterul imprevizibil al președinției Trump, liderii mondiali încercând încă să evalueze direcția politicii externe a administrației sale. Condițiile care au dus la tulburarea și panica înainte ca Trump să preia funcția nu s-au transformat ci, mai degrabă, au fost latente. Unul dintre cei mai importanți factori este așa-numitul ,,Nou Război Rece" dintre Vest și Rusia, care a adus tensiuni intense și conflicte potențiale între cei doi foști rivali. Președinția Trump a promis dezghețarea relațiilor cu Moscova dar, în practică, SUA și Europa și-au continuat abordarea fără compromisuri față de Rusia, în timp ce Kremlinul a ales să folosească retorica  unui ,,castel asediat" (întărită prin vizarea și izolarea de către Occident), pentru a-și consolida poziția la nivel intern. În al doilea rând, situația din Orientul Mijlociu pare a fi mai tensionată decât acum cinci ani, dar cele mai multe conflicte care au urmat Primăverii Arabe s-au transformat în conflicte înghețate sau războaie civile care pot dura o perioadă îndelungată. În al treilea rând, China s-a angajat într-o direcție și mai asertivă în politica sa externă, acțiunile sale din Marea Chinei de Sud putând fi văzute drept o provocare îndrăzneață față de prezența SUA în regiune, în timp ce modelul său de guvernare globală câștigă din ce în ce mai mult teren (asupra UE sau SUA), în Africa și Asia Centrală. În cele din urmă, țările BRICs, deși nu sunt, încă, un bloc coerent, și-au dezvoltat planurile de instituționalizare a grupării.
În acest context, acest Workshopul urmărește să evalueze natura evoluțiilor recente ale ordinii mondiale, pe termen scurt și mediu. În timp ce vântul pare să sufle într-o direcție tot mai îndepărtată de ordinea mondială centrată pe Occident, este puțin probabil ca un nou model coerent să apară în deceniul următor. Mai mult, țări precum China sau Rusia nu sunt în întregime revizioniste și, de fapt, sunt extrem de integrate în unele zone din actuala ordine liberală mondială. Este mult mai probabil că ordinea mondială va cunoaște o tranziție din ce în ce mai mare de la concentrarea asupra valorilor și normelor liberale, către o ordine care va pune un accent mai mare pe pragmatism și Realpolitik în relațiile dintre state.
Alina Brihan

 

 
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:13:35 Ora standard a Europei de Est