Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Răsare ştiinţa...

Activităţi practice fascinante la Școala Gimnazială ,,Szacsvay Imre” din Oradea

Răsare ştiinţa...

Pasionaţi de ştiinţe, elevii claselor 4-8 de la Școala Gimnazială ,,Szacsvay Imre" din Oradea au desfăşurat activităţi practice fascinante, care le-au oferit ocazia să cunoască mai aprofundat tainele acesteia.

Proiectul Geosera coordonat la nivel şcolar de doamnele profesoare Tăut Eliza (profesoară de geografie) şi Kincs Grete (profesoară de biologie) a fost finanţat prin ,,Fondul Științescu" cu sprijinul Romanian American Foundation, susținut de Federația Fundațiilor Comunitare din România, implementat la nivel local de Fundaţia Comunitară Oradea, cu sprijinul companiilor locale: Vernicolor, ADLO, Decitex RO, UniCredit Bank, Fundația Elena Neagu, Faist Mekatronic, Raiffeisen Bank, Sykes România, Nidec, Qubiz, Grădina Pădurii, Plexus.
Planul proiectului a avut la bază amenajarea spaţiului verde al şcolii, pentru a deservi un mijloc de cunoaştere / cercetare interdisciplinară a fenomenelor naturii, prin activităţi practice de geografie-biologie.
Ideea înfiinţării unui laborator verde a avut la bază necesitatea reintroducerii în practica pedagogică a experimentării / cercetării, întrucât aceste spaţii s-au restrâns din ce în ce mai mult în ultimele secole, activitatea practică fiind redusă în cadrul orelor de biologie/geografie la simple demonstraţii, ca de exemplu cum germinează un bob de fasole sau recunoaşterea formelor de relief de pe hartă.
Aşadar, în noile condiţii oferite de acest proiect, elevii socializează mai mult, lucrează în echipă, colaborarea profesor - elev devine mai eficientă, se formează aptitudini practice, se dezvoltă interesul pentru cunoaşterea ştiinţifică, se creează un nou stil de viaţă, în care principalul argument este respectul faţă de natură şi faţă de muncă.
Pe lângă aprofundarea cunoştinţelor despre natură,  s-a urmărit practicarea agriculturii  prin tendinţe ecologice ca: utilizarea compostului ca îngrăşământ natural, utilizarea apei de ploaie şi a luminii naturale, elementele de structură a grădinii au fost fabricate din materiale naturale, reciclabile; de asemenea s-a urmărit promovarea alimentaţiei sănătoase (plante bio) prin cultivarea plantelor medicinale, condimentare, alimentare, cunoscând beneficiile lor asupra organismului.
Paşii proiectului au fost: întocmirea schiţei spaţiului, promovarea proiectului în rândul elevilor, strângerea de fonduri din diverse activităţi, achiziţionarea materialelor biologice şi geografice, amenajarea grădinii şi realizarea activităţilor practice.
Elevilor li s-au atribuit diverse responsabilităţi, pe care le-au primit cu mult interes, fiind captivaţi de nişte tehnici, pe care chiar o pot utiliza în viaţa de zi cu zi. Sarcinile s-au împărţit în primul rând şefilor de echipă, selectaţi pe baza intereselor şi rezultatelor obţinute în cadrul concursurilor şi proiectelor ştiinţifice derulate în anii precedenţi. Apoi s-au format grupuri de interese, adică s-au angajat clase de elevi care au fost conduşi de curiozitatea: de cum germinează diverse seminţe, cum cresc şi cum se îngrijesc în grădină; alte clase au participat în colaborare cu părinţii lor la fabricarea lăzilor de compostare; clasele a VI-a au amenajat grădina şcolii cu suporturi pentru  alveole cu răsad şi flori; clasele a VII-a au participat în ateliere de germinat seminţe în vederea preparării salatelor de fructe, legume şi coctailuri; unii dintre elevi au evidenţiat aspectele fiziologice ale plantelor, ca de exemplu desfăşurarea fotosintezei şi a respirației, înmulţirea prin butaşi, polenizarea artificială, iar utilizând microscopul digital şi miniproiectorul finanţat prin Fonduri Știinţescu, s-au putut observa structurile organelor plantelor.
S-au mai prezentat bune practici, ca de exemplu cum se pot obţine garoafe şi trandafiri în culorile curcubeului,sau cum se pot reînvia trandafiri în grădină din nişte tulpini ofilite şi s-au împărţit idei de cadou pentru cei dragi, ca de exemplu buchete din fructe create din kiwi, căpșuni, cireşe, banane, pepene; elevii claselor a VIII-a au fost fascinaţi de altoirea cactuşilor, de confecţionarea buzduganului din lavandă şi de recoltarea acesteia.
În luna iunie, toate aceste activităţi biologice cu rezultatele obţinute au fost  prezentate sub forma unui simpozion ştiinţific cu masă rotundă, prin participarea şefilor de echipă şi a fost finalizată cu premiere şi cu un moment artistic intitulat ,,Povestea pădurii", interpretat de elevii claselor a VI-a.
În cadrul activităţilor de geografie s-au  prezentat aparatele de măsurare a elementelor climatice. S-a amplasat lângă grădină şi s-a făcut cunoscut cocoşul de vânt şi căsuţa meteorologică, iar membrilor echipei de mini-meteorologi s-a organizat un curs de formare la Debrecen la Centrul Știintific Agora şi o excursie tematică de colecționare a rocilor reprezentative a mediului înconjurător.
S-au efectuat de asemenea simulări ale  diferitelor procese și fenomene geografice în direcția însușirii mai ușoare a noțiunilor specifice disciplinei. Prin monitorizarea zilnică a temperaturii aerului, umidității, vitezei și direcției vântului, s-a efectuat un  studiu asupra condiţiilor de mediu, care va oferi material suport spre demonstrarea procesului de încălzire globală sesizată în ultimii ani și atragerea semnalului de alarmă pentru reducerea poluării în mediul urban și restabilirea atitudinii responsabile față de mediu;
Proiectul a încurajat pasiunea elevilor prin propria implicare şi din motivul aspectului inovativ. A uşurat înţelegerea aprofundată din diverse perspective a fenomenelor mediului înconjurător şi a dezvoltat abilităţi practice creative, abilităţi de documentare şi de comunicare.
În decursul celor șase luni, în proiect au fost implicaţi 200 de elevi. Datorită ambiţiei, a setei de cunoaştere şi a muncii lor, şcoala noastră se bucură acum de noi experienţe, de noi instrumente, de noi parteneriate şi nu în ultimul rând de o grădină ecologică pentru studiu şi relaxare!
Știinţa  ne incită,
Fondul Știinţescu ne îndrumă!
Colectivul se implică,
De la mic la mare împreună,
am făcut şi acum o treabă bună.
 
În natură tot ce mişcă,
Se observă, se măsoară.
Echipamente noi ne ajută
prin invenţii şi cercetare
Să obţinem rezultate cât mai clare.
 
Suntem mândri şi voioşi
Noi, echipa de grădinari şi meteorologi.
Prin proiectul Geosera
De e iarnă, de e vară
Promovăm Practica, Știinţa şi Școala.
Kincs Grete,
profesor de biologie
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Răsare ştiinţa...
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 12:50:52 Ora standard a Europei de Est