Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Manifestul unui elev tăcut

De din vale de Rovine

Manifestul unui elev tăcut

Mă numesc Ion, Gheorghe, Vasile, Maria, Ioana, Anca, Denisa, Andrei, Radu, Mihai, Boris, Zoltan, Attila, Ania, Adina, Alina, Oana, Anci, Deszo, Ovidiu, Ana, Erik, Helda, Frida, Kurt, Edgar, Hugo. Și mai am și alte nume. Aproape trei milioane doar aici, în România. Sunt elev în clasa a II-a, a III-a, a IV-a, V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a într-unul din satele, orașele, municipiile din județele României.

Care? Cum „care?"... Uitați-vă în jur. Priviți-vă locul în care trăiți. Acolo locuiesc și eu, alături de voi. Sunt ghiozdanul acela uman, cât un șifonier cu două picioare și un fes, pe care-l vedeți dimineața pe trecerea de pietoni.
Sunt un elev silitor, olimpic chiar. Uneori excelez la disciplinele de bază, alteori la materiile mai ușoare și chiar la sport. Iau și ore de pian, de chitară, de vioară, de dans, de canto, de desen, de karate, de judo, de orientare turistică. Dar nu toate deodată... Mai practic și sportul de performanță fiindcă îmi place fotbalul, handbalul, tenisul, baschetul. Știu să înot. Știu să schiez. Știu să patinez. Merg vara în tabere școlare și în cantonamente. Părinții mei sunt împreună, iar câteodată separați. Fiindcă ori sunt corporatiști sau angajați la două joburi, ori sunt plecați la muncă în străinătate, ori sunt bugetari și stau la ore suplimentare de frica disponibilizării, ori sunt divorțați... din cauza lipsei banilor. Dar știu că mă iubesc enorm. Amândoi. Și eu îi iubesc enorm. Pe amândoi sau pe fiecare în parte, cum mi se oferă...
Sunt un elev silitor și am un scop precis în viață: DIPLOMA DE BACALAUREAT! Dacă reușesc să o obțin, sunt un om realizat: șase luni de zile primesc șomaj! Acesta este scopul meu și nu voi precupeți niciun efort pentru a-l atinge! Voi fi șomer cu Diplomă de Bacalaureat. Nu este suficient?... Bine... Atunci îmi voi lua și licența și masterul. E musai să ajung, cumva, cumva, un bun șomer român!...
Sunt un elev silitor și ascultător fiindcă am profesori extraordinari. Din toate punctele de vedere. Am citit pe un site al Institutului Național de Statistică faptul că, în România, unui profesor îi revin spre educare 15 elevi. Noi suntem peste 25 în clasă, dar nu se simte diferența. Avem profesori extraordinar de capabili și de rezistenți. Uneori mai obosesc și ei. Este de înțeles, nu-i așa? Se simt jigniți în ziua de salariu, se simt jigniți la examenele de grad sau de titularizare, se simt jigniți în pragul pensionării, se simt jigniți când li se pregătește o nouă programă școlară. 24 de miniștri s-au perindat în fruntea Ministerului Educației Naționale în ultimii 30 de ani, iar în anul 2012 am avut nu mai puțin de șase miniștri ai Educației. Mare stres pentru profesorii mei. Cred că au obosit, dragii de ei...
Dar și eu am obosit. Așa că, acum, sunt un elev silitor și tare obosit! Nu mai pot, credeți-mă! Gata! Nu urăsc școala, dar nici nu o mai iubesc. Mi-e indiferent. Oricum, știu ce mă fac când o să mă fac mare, după ce o să devin șomer cu diplomă: mă fac PARLAMENTAR. Așa o să pot dormi și eu cât vreau, unde vreau și cum vreau. Și nici nu-mi trebuie în PARLAMENT diplome, olimpiade, concursuri școlare, performanțe sportive și mai știu eu câte alte activități educative. Rămâne stabilit: mă fac șomer cu diplomă, apoi PARLAMENTAR! Și la urmă, mă pensionez...
Râdeți, nu-i așa? Ei bine, eu plâng. Plâng fiindcă mă omoară o durere de spate. Car zilnic un ghiozdan încărcat cu caiete, cărți, caiete speciale, manuale auxiliare, culegeri, reviste, caiete de evaluare, echipament sportiv, materiale de desen, instrumente muzicale, pachețel cu mâncare, apă (fiindcă la școală avem doar acvarii și ape curgătoare cu microorganisme). Greutatea medie... între 12 și 15 kilograme. Zilnic. La școală și de la școală. Într-un an școlar, car în spate, în total, aproximativ două tone și jumătate. Cu ghiozdanul (și nu fac reclamă mascată la vreo firmă de ghiozdane). Sunt Superman! Dar tot PARLAMENTAR vreau să mă fac. De ce? Fiindcă parlamentarii nu au teme pentru acasă. Ei nu au teme deloc...
Eu cred că profesorii mei nu numai că nu se cunosc între ei, lipsindu-le cu desăvârșire dorința comunicării de orice fel în cancelarie, la o cafeluță, la o prăjitură, la un banchet școlăresc. Nu! Profesorii mei sunt într-o continuă competiție. Mută. După șase ore de cursuri, fiecare profesor îmi dă temă pentru acasă. Fiecare profesor consideră materia sa drept buricul universului, așa că, în viziunea sa pedagogică, fiecare dascăl crede că el este cel mai important. Și își dă importanță sieși și materiei sale printr-o „temă pentru acasă" unică, de cel puțin o oră și jumătate.
Majoritatea mă pun să copiez în caiet lecția pentru care a fost plătit de stat să mi-o predea la clasă. Dar... de!, a venit târziu la oră, am mai bârfit una alta, a mai vorbit la telefon, a mai avut un musafir la clasă... Mie mi-a plăcut că, de!, am stat. Dar când am ajuns acasă nu mi-a mai plăcut că, de!, pe lângă sarcina de a copia lecția care urma să-mi fie predată la școală, am mai primit și vreo 10 exerciții. Așa că, după ce ajung acasă pe la ora 14.00, încep temele. Cam așa: două ore la mate, două ore la română, o oră la engleză, o oră la franceză, o oră la istorie, o oră la fizică, două ore la chimie, două ore la biologie, o oră la germană... Ce? S-a făcut ora 27? Și ce-i cu asta... La noi, în România, profesorii ne-au învățat că ziua are 30 de ore. Minimum! Și ce atâta somn... Viața este scurtă... Așa că, mă fac PARLAMENTAR!
A! Și am uitat să vă spun că, după teme, mai am de mers și la fotbal, și la pian, și la tenis, și la dans, și la șah, și la aeromodelism, și la..., și la... Cum „când"? În nocturnă! Sâmbătă, ce fac? Fac riduri și tahicardie la olimpiade școlare și neșcolare, la concursuri, turnee, evaluări, uneori pe la meditații - altfel spus, fac performanță pentru renumele școlii mele, al dragilor mei profesori, pentru bucuria părinților. Toate le fac pentru eterna strălucire a EDUCAȚIEI din România. Apoi, mă fac și eu PARLAMENTAR.
E duminică... Care duminică? Mai există această zi în calendar? A, este ziua aia liberă când trebuie să-mi fac proiectele, portofoliile, desenele, schițele, powerpoint-urile... Este ziua aceea de sărbătoare când îmi cos ghiozdanul cu sârmă. Iar râdeți de mine... Păi, cu ce se coase un șifonier, nu cu sârmă? Da, da... Mă apuc imediat.
La mine este ora 28:30. La dumneavoastră cât e ceasul? E devreme, nu-i așa? Mă duc să-mi sărut părinții, și frățiorul, și surioara și bunica. Poate mă mai recunosc un pic. Apoi cred că merg să dorm. Mi-e somn. Nu mai pot. Vreau să dorm. Și să mă fac PARLAMENTAR...
Semnez așa:
Unul dintre viitorii parlamentari
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:13:07 Ora standard a Europei de Est