Trei seri speciale în cadrul Festivalului național de muzică folk - ediția I
Vineri, sâmbătă și duminică, în Cetatea Oradea, am avut
|
Trei seri speciale în cadrul Festivalului național de muzică folk - ediția I |
|
Uniunea Femeilor din Bihor (președinte, prof. Ana Pop) a invitat în luna mai (2017) patronii de firme să i se alăture, lansând sloganul: „Adu-ţi artistul preferat", în organizarea la Oradea a primei ediții a unui festival național de muzică folk, în parteneriat cu Primăria Oradea, Muzeul Ţării Crişurilor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT). |
|
|
Inițiatorul proiectului a fost poeta Maria Mihaela Dindelegan, vicepreședinte al Uniunii Femeilor din Bihor, care a dorit, astfel, să înscrie Oradea pe harta localităților din România care organizează festivaluri de muzică folk (și care nu sunt puține; noi am descoperit, la prima strigare, vreo 28): București, Târgu Jiu, Alba Iulia, Brăila, Poiana Lupului - sat Gărâna (județul Caraș-Severin), Ploiești (cu două festivaluri: Festivalul castanilor - In memoriam Gabi Dobre și Festivalul național ,,Tatiana Stepa"); Mizil, Bistrița, Călărași, Ipotești - Botoșani, (Festivalul național de muzică folk pentru copii ,,Seri melancolice eminesciene"), Arad, Bulci - comuna Bata, dar și Pecica (ambele din județul Arad), Galați, Sibiu (o secțiune din cele patru ale Festivalului Capitala Muzicală), Tecuci (Folk minor), Sălciua de Jos (jud. Alba), Barbă Neagă - Vama Veche, Dorohoi, Iași, Ivăniș, comuna Întregalde (jud. Alba), Calafat, Sighetu Marmației, Colibița, comuna Bistrița Bârgăului (jud. Bistrița Năsăud), Siret, Rădăuți și Gura Humorului (toate trei din jud. Suceava), Codlea, jud. Brașov... Potrivit proiectului, în întâmpinarea concertelor au fost gândite și câteva activităţi conexe: ateliere de creaţie pentru copii, ateliere meșteșugărești, cafenele artistice, Asteroid Day (la Astroclub Meridian 0), lansări de carte, expoziție de basoreliefuri şi un concurs de caricatură. Sâmbătă - lansări de carte La Casa Vinului din Cetate, sâmbătă (1 iulie 2017), au fost lansate cărți din partea a trei autori: două ale cunoscutului folkist Vali Șerban (Istoria unui vis. O poveste subiectivă a Cenaclului ,,Flacăra"; Taifas cu menestreli. Interviurile Diligenței de Bizanț, de Florin Săsărman, de la Radio Cluj și Vali Șerban, patru volume de poezii ale poetei Eugenia Ponta Pete, din Arad, amfitrion al Festivalului ,,Folk pe pâine" de la Pecica (Arad): Cioburi de cristal (2013), Flori de tei (2014), Verde albastru (2015) și Amurguri mistuite (2016), precum și volumul de poezii al Mihaelei Dindelegan - ,,Stele din căușul palmei". În deschiderea evenimentului, doamna Maria Mihaela Dindelegan, moderatorul manifestării, l-a invitat la microfon pe unul dintre partenerii prezenți la lansare, domnul Mircea Jacan, directorul CJCPCT, care a subliniat faptul că ,,Centrul și-a dat tot concursul pentru organizarea primului festival folk în Oradea. Sper să continuăm și anul viitor și să devină o tradiție", a adăugat directorul Centrului. Domnia sa și-a amintit apoi cu plăcere de spectacole ale Cenaclului Flacăra la Oradea, la care a participat ca elev și adolescent. ,,Vă doresc din toată inima să aud că, în miez de vară, Oradea devine Capitala muzicii folk" În prezentarea cărților sale, Vali Șerban, director al Festivalului concurs de muzică folk ,,Ziua de mâine" de la Alba Iulia, a fost un reporter iscusit. Mai întâi, Vali a salutat inițiativa lăudabilă a orădenilor de a organiza un festival de muzică folk la Oradea. ,,Vă doresc din toată inima să aud că, în miez de vară, Oradea devine Capitala muzicii folk". Tavi, te salutăm! Înainte să vă vorbesc despre cele două cărți ale mele, doresc să-l salut cu tot dragul și cu toată tristețea și cu toată blândețea pe cel care nu mai este printre noi de foarte puțin timp, pe bunul meu prieten, pe Tavi Bud (Octavian Bud, din Satu Mare, care urma să cânte în festival, alături de Adina Hodișan - n.n.). Tavi Bud părea nemuritor. Așa îl consideram noi. Așa părea el. Iată că s-a dus. Asta înseamnă că fiecare dintre noi avem momentul de întâlnire cu eternitatea. Hai să-l vedem ca pe un moment luminos. Tavi, te salutăm! ,,Ascultați muzica poeziei și poezia muzicii!" Câte ceva despre Cenaclul Flacăra, în care am activat timp de nouă ani, fiind partener cu muzica folk. A fost o întâlnire fericită între mari valori a 40 de poeți și trei cantautori, la început, iar după 10 ani, pe scenă cântau 40 de cantautori din trei poeți. Cam așa a evoluat C.F. în 10 ani. Adrian Păunescu a știut să găsească valorile și a știut cui să le prezinte. Ascultați muzica poeziei și poezia muzicii! Toată viața noastră pe scenă este un taifas perpetuu... ,,Istoria unui vis" este, practic, o cronică a celor 12 ani de existență a Cenaclului ,,Flacăra", dar nu o cronică zi de zi. Ce mi-am amintit eu, ca fiind foarte important, de aceea este subiectivă (după cum stă scris și pe copertă - n.n.). și conspectând din colecția revistei ,,Flacăra", pe care am consultat-o la Biblioteca ,,Lucian Blaga" din Alba Iulia. Totul a fost condimentat cu ceea ce am simțit în suflet față de muzica folk și față de acești oameni, dintre care unii nu mai sunt. Cel de-al doilea volum (Taifas cu menestreli) este o întrecere prietenească și frățească între mine și Florin Săsărman, de fapt între el și mine, cu 30 de personalități ale muzicii folk. Mult mai sinceră și mai brutală este realizarea unei cărți cu interviuri, în care fiecare își descrie viața așa cum și-a văzut-o la un moment dat. E un demers mult mai periculos și mai incitant. Toată viața noastră pe scenă este un taifas perpetuu, cu visele noastre, cu cei prezenți". ,,Ce este folkul? O poezie cântată" Poeta din Arad, doamna Eugenia Ponta Pete, a adus cu sine cele patru volume ale sale de poezii, scoase în patru ani, și lansate, de fiecare dată de ziua sa de naștere, în 14 mai (2013, 14, 15, 16). Domnia sa ne-a invitat ca pe 1 și 2 septembrie să onorăm Festivalul ,,Folk pe pâine" de la Pecica (jud. Arad), pe care îl organizează și care a ajuns la ediția a VI-a. ,,Ce este folkul? O poezie cântată. De ce să nu fie poezia și rostită și cântată? Așa am făcut loc în spectacolele pe care le organizam muzicii folk. Așa s-a născut festivalul nostru de folk. Despre ,,Flori de tei" nu am să vă vorbesc eu. Iată ce a spus la lansare, în 14 mai 2014, Ion Vasile Marcu: ,,Eugenia P.P. trăiește și scrie la o temperatură incandescentă, cu o sinceritate și dăruire cum nu ni s-a dat să vedem. Ea descoperă și redescoperă lumea prin fiecare vers, prin fiecare poem. Pentru ea, poezia este un exercițiu de supraviețuire, un dialog cu sine sau cu cei apropiați despre teme profund umane: copilăria, adolescența, maturitatea, prietenia, iubirea, trădarea sau dimensiunea religioasă a existenței". ,,Eu din lacrimi am creat lumina" Despre cartea Mihaelei Dindelegan, ,,Stele din căușul palmei", a vorbit frumos, ca un literat, condimentând din plin cu versuri, doamna inginer Miorița Săteanu. Înainte însă a ținut să ne spună cum a trăit domnia sa vremurile Cenaclului ,,Flacăra" ,,L-am iubit pentru că a fost ceea ce ne-a eliberat în acea perioadă și ne-a dat posibilitatea să gândim, să simțim și să ne simțim bine împreună"... Despre ,,Stele..." ,,Poeziile oglindesc sufletul dânsei (al Mihaelei Dindelegan - n.n.), uneori foarte vesel, jucându-se cu versurile care abundă de bucurie, de dragoste, de frumusețea vieții. Alteori, poeziile scot în evidență un suflet foarte zbuciumat, foarte afectat de relațiile interumane, de pozițiile sociale ale unor persoane care distorsionează frumusețea relaționării dintre membrii comunității, distorsionează frumusețea trăirilor, a sentimentelor generate de amabilități, corectitudine și loialitate. Toate aceste atitudini sunt percepute cu obiectivitate și etalate prin muza talentului, talent coborât din cer în căușul palmei autoarei sub forma unor stele strălucitoare din constelația învingătorilor pentru a-i dărui curajul, puterea și mai ales harul de a crea...". Se subliniază apoi lupta continuă a autoarei ,,de a schimba atitudinea oamenilor în sensul îmbunătățirii relațiilor și asigurării respectului reciproc între toți partenerii". Analizând lucrarea se constată structurarea sa în trei părți distincte, reliefate și ilustrate de doamna inginer Miorița Săteanu cu versuri adecvate. ,,Versurile întregului volum izvorăsc din sufletul plin de satisfacții și mulțumiri pentru talanții cu care a fost înzestrată poeta M.M.D. Dorința arzătoare de a transmite picătură cu picătură fluxul tumultuos al creației este o menire, este harul dăruit, har care trebuie etalat, prezentat pentru a câștiga încredere în creațiile viitoare". Făcând trimitere la poezia fanion, care dă titlul volumului, o vom ilustra cu versurile ultimei stofe: ,,Or, eu din lacrimi am creat lumina/ Și în ea am pus cuvântul și viața/ Să nu găsească omu-n stele vina/ Că se ascund când vine dimineața". Dacă domnul Pașcu Balaci nu a onorat evenimentul cu ale sale sonete, a venit poetul Ionel Vidican cu epigrame. În cele trei volume, a adunat peste 1.000 de epigrame. Iată una (de la Judecătorie): ,,M-am ridicat în picioare/ Să arăt bine crescut/ Însă doamna președinte/ Mă judecă din șezut". Concertele din amfiteatrul Cetății Toate concertele din cele trei seri de festival s-au ținut în amfiteatrul Cetății Oradea, cu începere de la ora 19.00. În prima seară (vineri, 30 iunie) au fost programați: Alexandrina și Florin Chelu, Nicolae Moranciu, Raul Bochiș și Magda Puskas. Sâmbătă (1 iulie), festivalul a fost deschis de Alexa Bercea, Alexia Dascălu și Antonia Ganea, elevele doamnei prof. Dana Oprescu, profesor de canto la Palatul Copiilor și Elevilor din Oradea, prezentatorul festivalului. Au urmat la microfon Traian Cosma și Adina Hodișan, care au pregătit publicul pentru Vali Șerban și Ducu Bertzi. ,,Omul liber", piesă interzisă în 1985 Ca și la lansarea cărților, Vali Șerban a făcut o scurtă radiografiere a situației în care se află, astăzi, muzica folk, uitată de posturile de radio, cu excepția postului național și a unor posturi regionale, și acestea ținând tot de postul național. În recitalul său de sâmbătă seara de la Oradea, Vali a inclus și o piesă (,,Omul liber", de Adrian Păunescu) care după difuzarea la Cenaclul ,,Flacăra" în 1984, anul următor a fost interzisă. Ascultați cum sună ,,Omul liber" (primele trei strofe): ,,Sfidăm violenţa şi tot ce-i urât/ De proşti suntem astăzi sătui până-n gât,/ Nimic nu se face cu omul ca rol,/ Iubirea cu forţa se cheamă viol. Sunt creşteri forţate, plătite cumplit/ De cei ce natura o udă cu flit,/ Se simte, oricum, parafina în sân,/ Copiii miresei rahitici rămân. Răbdare, răbdare, grăbiţilor, voi,/ Că tot ce forţaţi va veni înapoi,/ Natura întreagă un ritm are-n ea,/ Sfidăm violenţa de glonţ sau curea... ,,Seară de poveste la Oradea" În prezentarea lui Ducu Bertzi, Dana Oprescu a început să fredoneze cântecul cu care Ducu s-a lansat la Cenaclul ,,Flacăra" - ,,Când s-o-mpărțât norocu", iar la sosire, doamna președinte Ana Pop l-a felicitat cu o diplomă. Ducu și-a prezentat colegii de trupă, pe constănțeanca Irina Furdui (la vioară) și pe băcăuanul Constantin Niculaie (chitară și voce), Ducu fiind din Sighetul Marmației. După încălzirea publicului, au venit și cuvintele de duh (în glumă), apropo de protocol. ,,Nu mai e protocolul care era. De 10 ani, de 15 ani, din care dorești? Acum... apă plată! Dacă primim și o cafea înseamnă că e de bine! Superbă atmosferă! Iar după încă o cântare, Ducu revine să ne lămurească. ,,Doamnele de la Uniunea Femeilor s-au ocupat de noi. Să nu ne înțeleagă cineva greșit, dar mai duci dorul. Ducu și Irina au primit, totuși, câte o fiolă, colorate, pe care le-au lăsat pe scenă. ,,Le coștolim după. Vezi de ce e bine să vii la Oradea?", îi zice Ducu lui Naie, dar băcăuanul nu primise nimic..., până mai târziu. Piesele au curs apoi în cascadă, cunoscute și îndrăgite... Visul meu, al fiecăruia, Visam să fug de nenoroc; Unde oare, unde am greșit/ În tăcere. Dacă te-am iubit... S-a terminat, mi-a spus, azi noapte, chiar ea... Era primăvară, era toamnă, era iarnă, doar ea... Ai să mă ierți în fiecare noapte/ Și-am să te mint în fiecare zi... Ține minte: Sfârșitul nu-i aici... Tu, floare de colț/ Minune sub bolți/ Fragedă stea/ Iubita mea... ,,Seară de poveste la Oradea! Vă mulțumim! Acum cânt eu, apoi voi, apoi Naie". Simt că fără ea/ Nu pot respira/ Casa e pustie fără ea... ,,Vă asigur de toată dragostea și prețuirea mea și vă mulțumesc din inimă pentru această seară, dragilor!" Publicul nu cedează. Fost-am omu pădurii/ Și nu m-or mâncat lupii... Când eram flăcău la mama/ Hei, ce ploaie și ce vânt/ Dam și eu prin fete iama/ Fiindcă plouă pe pământ... Săracă irima me/ La multi rele mă dai... ,,Vă mulțumim din inimă, rămâneți cu bine, prieteni! Mulțumim frumos! Superbă seară!" A treia seară de festival Duminică seara (2 iulie 2017), de la ora 19.00, am luat-o de la capăt, cu Sergiu Nica, Raul Silaghi, Florian Chelu și Gato Istvan. Ajungând la piesa ,,Festivalul chitarelor" (pag. 114), melodie compusă de Florian Chelu pe versurile Mihaelei Dindelegan (poezie din volumul ,,Stele din căușul palmei"), Florian Chelu a invitat-o pe Mihaela pe scenă să o recite înainte de a fi cântată. ,,Chitarele se strâng (adună) în festival,/ Neobosite-și cântă dorul lor,/ În miez de vară-anunță un regal/ Spectacol, spre-ncântarea tuturor (...) Noi punem și tristețea în melodii/ Apoi o alungăm prin armonii". Liliana Ioniță Budău (orădeanca noastră; și ea membru al Cenaclului ,,Flacăra") a cântat superb, alături de colegii de trupă: Gabi (din Satu Mare), Mircea (soțul său), Mario și Adi Abrudan. ,,Folkul este o muzică de suflet, o muzică (mai) caldă, păcat că nu mai este mediatizată, cum era pe vremea lui Adrian Păunescu", constată Liliana. Legendarul nostru Călin Pop (Celelalte cuvinte) l-a avut alături, la două piese pe Raul Silaghi, iar la urmă și pe fiica sa, care a cântat ,,Dulcea mea copilărie... Tu ești pasărea măiastră... Copilărie, ce frumoasă ești!" ,,Nu am cântat la Oradea de 35 de ani" Mircea Bodolan, actorul (rebel) și folkistul bucureștean, cică e orădean (bihorean). ,,Vă aduc, de la mitici, multă sănătate din partea mea, a fiului și a nepotului meu. Să vă dea Dumnezeu sănătate! Mai întâi, vă spun tot ce am pe suflet. Sunt mândru că m-am născut în acest oraș. Unul dintre puținele orașe din țară în care se vede că există primar (...). Mi-am făcut o fotografie în Piață, lângă Biserica cu Lună, iar nevastă-mea m-a spurcat în ultimul hal, întrebându-mă ce caut la Viena?!... Nu am cântat la Oradea de 35 de ani. Voi începe cu Moartea inorogului. Din respect pentru oamenii nevinovați care s-au aflat în momentul nepotrivit la locul nepotrivit și-au plătit cu viața lor gândurile foarte bine potrivite ale altora!" Mircea ne-a bucurat cu câteva piese: (o altă) Fata din vis, Dragă, lasă-mă să dorm, Cântec haiducesc, Rănitul dintre linii (,,Ce plumb mă leagă de pământ,/ Ce greu mi-e trupul şi ce frânt, Ce linişte-i în jur acum,/ Mi-e viaţa numai ca un fum"). Victor Socaciu - consulul general al folkului românesc Mama lor la toți : ,,Bună țară, rea croială/ Mama ei de rânduială./Ăia hoți, ăștia hoți,/ Mama lor la toți..." Victor și-a revărsat tot năduful, a jubilat, ne-a încântat, iar și iară, în stilu-i propriu, cu zeci de nestemate... de dragoste, sociale, naționale și internaționale, de la Eminescu la Charlie Chaplin, ca un maestru al genului... Nu scriu mai multe că vă mai țin o zi...! Așadar, Victor Socaciu a avut cinstea și onoarea de a încheia cu brio Festivalul de muzică folk de la Oradea, prima ediție, o reușită a Uniunii Femeilor Bihor, pentru care doamna Ana Pop - președinte, Mihaela - vice și toată echipa merită felicitările și florile orădenilor pentru regalul celor trei seri de muzică și poezie, în Cetatea asediată de fanii muzicii folk, dar nu numai. Moise-Ovidiu DanPentru mai multe poze (129 de poze), accesați Galeria foto: Trei seri speciale în cadrul Festivalului național de muzică folk - ediția I. |
|
|
|
joi, 21 noiembrie 2024, 14:04:49 Ora standard a Europei de Est
|
|
