Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Pedagogia gândirii critice și provocările noilor educații

Argument

Pedagogia gândirii critice și provocările noilor educații

Cercetarea în domeniul didacticii moderne, articulată pe noile provocări ale educației, a generat, de-a lungul timpului, o adevărată tradiție intelectuală la Casa Corpului Didactic a Județului Bihor.

În virtutea unui principiu al continuității și al exigenței față de propria formare a cadrelor didactice, cel de-al XI-lea Simpozion Interjudețean înscris în programul instituției a propus o incitantă și foarte actuală temă de dezbatere: Pedagogia spiritului critic. Invitatul de onoare al prezentei sesiuni a fost domnul conf. univ. dr. Dan Pătroc de la Facultatea de Științe Socio-Umane, Departamentul de Științe ale Educației, din cadrul Universității din Oradea.
Cu acest prilej, Editura Didactica Militans - Casa Corpului Didactic a Județului Bihor a pregătit un târg de carte școlară destinată profesorilor din învățământul primar, oferindu-le prilejul de a consulta o varietate de auxiliare școlare, seturi de caiete pentru activitatea independentă și culegeri pentru pregătirea evaluărilor naționale. Materialele expuse au fost realizate atât pe suport tipărit, cât și electronic, în vederea integrării mijloacelor multimedia în procesul de predare-învățare.
Alegerea problematicii a fost motivată de constatarea că realitățile și necesitățile lumii contemporane provoacă o schimbare de paradigmă în distribuția rolurilor educaționale. Din ce în ce mai vizibil, rolul profesorului este acum acela de a educa o anumită autonomie cognitivă a elevului, prin stimularea spiritului critic și prin încurajarea acestuia de a contribui activ la propria formare. Adaptarea la exigențele unei didactici moderne încurajează asimilarea unei game largi de competențe intelectuale care să-i facă pe elevi mai flexibili la diferite metode de învățare, mai implicați în contextul educativ.
Noi paradigme educaționale - noi provocări didactice
La evenimentul din 30 martie 2017 și-au anunțat participarea 80 de autori și coautori de articole științifice elaborate pe marginea problematicii propuse, reprezentând cadre didactice de la toate nivelurile de învățământ, profesori documentariști și personal didactic auxiliar. Titlurile înscrise pe agenda simpozionului au asigurat o distribuție uniformă a tuturor aspectelor vizate, precum metodologia dezvoltării spiritului critic, conexiunile dintre creativitate și spiritul critic, exemple de bune practici în proiectarea didactică  și realizarea concretă a scenariilor schițate, relația dintre gândirea critică și operațiile învățării, dezvoltarea spiritului reflexiv etc.
În cuvântul de întâmpinare, doamna prof. Carmen Bodiu, director al CCD Bihor, a remarcat că educația orientată spre formarea spiritului critic încurajează elementele inedite, novatoare, exersarea structurilor de gândire și asimilarea unui limbaj critic elaborat. De la atitudine, comportament vizibil și până la dimensiunea cognitivă și de limbaj, exercițiul spiritului critic își dovedește, mai ales la vârsta adolescenței, potențialul inepuizabil de transformare interioară a omului. Conceptul înrudit de ,,gândire critică" are numeroase accepțiuni, nu întotdeauna convergente, ce presupun atitudini contrare curentelor consacrate de gândire, o opoziție explicită față de opinia majorității, refuzul conformismului și al lejerei acceptări a unor puncte de vedere. Se fundamentează pe abilitățile de a raționa logic și coerent, de a argumenta riguros și pertinent propriile idei, opinii, valori. În acest nou context educațional, rolul cadrului didactic este esențial, căci numai prin artă pedagogică și subtilitate metodologică poate deveni un călăuzitor al elevului printre sinuoasele și îndelungile etape ale formării spiritului critic.
Domnul conf. univ. dr. Dan Pătroc a sistematizat istoricul gândirii critice și evoluția conceptului în întreaga lume, evidențiind faptul că fenomenul a pătruns în domeniul științelor pedagogice dinspre alte discipline socio-umane, precum logica, epistemologia și filosofia, ce produc o temeinică structurare a operațiilor cognitive. Născută sub semnul raționalismului iluminist, gândirea critică s-a impus printr-o însemnată dimensiune socială. Neputând fi supusă unei cuantificări în demersul educativ, este important să distingem gradul de satisfacție al elevilor pentru o anumită activitate desfășurată în universul școlar. Raporturile dintre adulți (părinți și cadre didactice) și elevi au suferit sensibile transformări în ultimii ani, odată cu schimbarea mentalității tinerei generații, a concepției despre învățare și despre propria educație. Devine necesară construirea unui edificiu stimulativ de învățare, a unui cadru problematizant, care să-i atragă pe elevii de astăzi spre spațiul convențional al școlii, să le ofere subiecte de analiză critică, să intre în armonie cu preocupările lor. 
Într-o consistentă intervenție, doamna prof. dr. metodist Rodica Popa a expus principiile gândirii critice, făcând o convingătoare pledoarie pentru formarea spiritului critic încă din primii ani ai școlarității.  Astfel, conceptul de ,,gândire critică" propune o constelație de contextualizări, trăsături, caracteristici fundamentale. Ea reprezintă o capacitate care trebuie dezvoltată și încurajată într-un mediu adecvat, deoarece nu se dobândește spontan, ci se învață constant prin practica ei cotidiană și, mai ales, prin conștientizarea acestei practici. E un mod specific de funcționare a minții omenești care presupune activism, flexibilitate și deschidere spre o schimbare autentică și inovare. Ca orice proces complex, formarea gândirii critice parcurge câteva etape esențiale, precum asimilarea de cunoștințe, edificarea unor credințe și convingeri care fundamentează adoptarea unor decizii ferme, manifestarea unor comportamente adecvate și eficiente, afirmarea unor abilități cognitive superioare, reflexive. Dintre condițiile obligatorii ale afirmării gândirii critice, s-au semnalat următoarele: crearea unor situații de învățare, a unor ocazii de exersare a proceselor gândirii; încurajarea gândirii independente; acceptarea diversității de opinii și idei; implicarea activă a elevilor prin colaborare și cooperare pentru a descoperi soluții adecvate la probleme; aprecierea pozitivă a gândirii critice în orice situație; manifestarea încrederii față de capacitatea fiecărui elev de a gândi în mod critic.
Asaltul bunelor practici
A doua parte a simpozionului a fost dedicată prezentării lucrărilor metodico-științifice elaborate de către cadrele didactice.
Doamna prof. Crăciun Alexandrina de la Colegiul Național ,,Iosif Vulcan" Oradea și domnul prof. Crăciun Ilie Viorel de la Colegiul Național ,,Emanuil Gojdu" Oradea au susținut lucrarea Dimensiunile creativității. Cultivarea creativității și gândirii critice la elevi. Autorii au demonstrat una dintre tezele înaintate de antevorbitorii lor, aceea că între stimularea spiritului critic și extensiile creativității și imaginației există o strânsă legătură.
Doamna prof. Dvorzsik Mariana de la Colegiul Tehnic ,,Traian Vuia" Oradea a însuflețit audiența prin intermediul unui film didactic, produsul final al unui proiect desfășurat cu elevii de liceu: Diagrama Venn și rolul ei în dezvoltarea gândirii critice a elevilor. Trebuie menționat aici un aspect remarcabil, și anume că recursul la materialele ce îmbină o pluralitate de limbaje (așa cum sunt cele audio-video) are un impact deosebit asupra publicului aflat în spațiul prezentărilor de materiale științifice, aducând cu sine dinamica vieții și oportunitatea validării și creditării publice a respectivei activități.
O serie de articole și-au îndreptat atenția spre aspectele metodologice, etape redutabile și de neocolit în educarea spiritului critic. Doamna prof. Hinț Florentina-Gianina a reliefat câteva Metode și tehnici de dezvoltare a spiritului critic, doamna prof. Moraru Olimpia a concretizat o serie de Modalități de dezvoltare a gândirii critice la elevi, iar domnul prof. Petrica Gabriel-Florin s-a ocupat de Învățarea prin cooperare și dezvoltarea gândirii critice în orele de matematică.  Toți cei trei profesori amintiți predau la Școala Gimnazială Nr. 3 Bălaia. Abordările acestor materiale au ilustrat latura aplicativă a metodelor specifice, fie prin receptarea textului la prima vedere în orele de limba și literatura română, fie prin exerciții și probleme rezolvate în orele de matematică.
Seria demonstrativă s-a finalizat printr-o interesantă incursiune prin Metode interactive în dezvoltarea gândii critice la preșcolari, prin intermediul căreia doamna prof. Tănase Maria de la Școala Gimnazială ,,Octavian Goga" Oradea (structura Grădinița Nr. 42) a convins auditoriul că niciodată nu este prea devreme pentru inițierea copiilor în operații ale gândirii critice. Preșcolarii pot fi motivați prin metode adaptate vârstei lor, precum învățarea prin cooperare, lucrul în perechi, pălăriile gânditoare, cubul, turul galeriei sau ciorchinele.
La încheierea lucrărilor simpozionului, aprecierea pozitivă a modului de organizare, a ideilor enunțate într-un dialog viu și a practicilor didactice gândite în spirit critic, a relevat interesul cadrelor didactice pentru problematica supusă analizei și dezbaterilor. Ritmul alert al transformărilor lumii, pătrunderea în societate a diferitelor platforme alternative de învățare, precum și diversitatea conținuturilor învățării ne determină să privim deschis, analitic, dar și circumspect, cu discernământ, noile structuri create în toate dimensiunile vieții.
Prof. dr. metodist Maria Hulber
Casa Corpului Didactic a Județului Bihor
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Pedagogia gândirii critice și provocările noilor educații.
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:38:16 Ora standard a Europei de Est